Actuala varianta a Legii pensiilor, depusa in Parlament, nu are nici o sansa sa treaca de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), din cauza actualelor prevederi si deciziilor anterioare ale CCR privind pensiile speciale, au declarat, vineri, pentru NewsIn, reprezentanti din Ministerul Justitiei. "Nu exista nici o sansa ca Legea pensiilor sa treaca de Curtea Constitutionala. Magistratii pensionari vor sa se asocieze deja intr-un sindicat pentru a contesta la Curtea Constitutionala noua lege a pensiilor. Va dati seama ca legea va genera din start 200.000 de cauze. Legea nu are sanse sa se aplice in actuala varianta, pentru ca incalca atat Decizia 20/2000 a Curtii Constitutionale in ce priveste Legea 19-2000, cat si deciziile luate de CEDO, care prevad ca un drept castigat nu mai poate fi luat. Expertii ministerului Justitiei nu au fost consultati inainte de a se decide asumarea raspunderii Guvernului in Parlament", au afirmat angajatii Ministerului Justitiei, care nu au vrut sa le fie facut public numele. Potrivit acestora, existau alte doua variante prin care ar fi putut fi atacate pensiile speciale, una fiind impozitarea suplimentara a pensiilor foarte mari, iar cea de-a doua inghetarea pensiilor in plata. "Putea fi impozitata diferanta dintre pensia calculata pe baza contributiilor si cat incasau lunar de la bugetul de stat cu pana la 90-95% sau puteau fi inghetate pensiile mari pe termen nelimitat. Ultima solutie este de fapt singura varianta constitutionala si exista si o prevedere in legea pensiilor speciale, prin care se stabileste ca pensiile se actualizeaza cu salariile in plata", au explicat oficialii din Justitie. Premierul Emil Boc a declarat, vineri, dupa discutiile pe care le-a avut la Ministerul Muncii cu sindicatele si ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea, ca "noutatea majora" a proiectului (legii pensiilor, n.r.) o constituie faptul ca se recalculeaza acele pensii care astazi nu au la baza principiul contributivitatii si aici ma refer la pensii de lux, care vor fi recalculate". "Anul acesta, de exemplu, luam 1,5 miliarde euro de la bugetul de stat si ii trecem la bugetul de pensii ca sa putem sa platim pensiile, iar aceasta suma va creste in continuare in anii urmatori daca nu se realizeaza o reforma a sistemului de pensii. Adica sa putem plati pensiile romanilor din ceea ce se aduna la pensii. Deci este obligatoriu sa putem face acest lucru", a precizat Boc. El a adaugat ca "instituirea principiului cotributivitatii este, de fapt, cheia acestei legi". "Fiecare contribuie la sistemul de pensii si primeste o pensie mai mare sau mai mica, in functie de contributia pe care a adus-o la bugetul de pensii. Am eliminat salariile bugetarilor de lux si am rezolvat problema bugetarilor de lux pe de o parte atunci cand am desfiintat salariile de 30.000 euro ale sefilor de agentii, iar odata cu legea salarizarii unitare am pus capat acestei practici a bugetarilor de lux stabilind o ierarhie de la 1 la 12", a mai spus Boc. Nici Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu i s-a cerut sa avizeze proiectul Legii pensiilor, pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea, au declarat pentru NewsIn oficiali ai Consiliului, desi noua lege ar reevalua si varstele standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate in sistemul de pensii din magistratura. Potrivit Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti".

Z.O.