Cea de-a doua zi a conferintei internationale despre "Amintiri din comunism", ce se desfasoara la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, a adus invitati noi, atat romani, cat si bulgari, polonezi, britanici. Chiar daca numarul invitatilor l-a intrecut cu mult pe cel al curiosilor, prezentarile au fost realizate in cel mai profesionist mod. In cadrul primului subiect dezbatut, au fost prezentanti cei mai noi participanti la proiect: Izabella Main, Nikolay Vukov si Diana Georgescu. Prima invitata sa ia cuvantul a fost Izabella Main, care a vorbit despre cum este amintit comunismul in Polonia, in literatura si studii. Desi ea si-a inceput cercetarea numai de la sfarsitul lunii iulie, studiul de pana acum are deja cinci parti individuale bine dezvoltate. Primul capitol, "Studiile sociologice despre amintiri" s-a concentrat pe traditii, pe eroi, pe povesti ale trecutului si despre ce este si nu este marcant in istoria nationala a Poloniei. Astfel, Izabella a ajuns la concluzia ca se schimba rolul istoriei si se sublineaza importanta schimbarii amintirii nationale. "Chiar daca oamenii mai sunt mandri de eroii apusi, istoria sublineaza si faptele crude pe care acestia le-au facut", a explicat Main. A doua parte a cercetarii Izabellei s-a concentrat pe studiile despre amintirile polonezilor din comunism. Printre cele mai pregnante se numarau nostalgia pentru reguli, pentru viata sociala activa, pentru un loc stabil de munca si siguranta zilei de maine. "Totusi existau si amintiri legate de cenzura si seviciile proaste, Solidaritatea fiind descrisa ca un miracol, ca o adevarata miscare sociala", a amintit cercetatoarea. Cea de-a patra parte a studiului s-a centrat pe lucrarile istorice despre viata de zi cu zi din fermele colective, orase, fabrici, activitatile din scoli, filme, festivale, petreceri comemorative si turism. Ultimele doua parti s-au axat pe cartile de memorii scrise de fostii conducatori ai partidelor, preotilor, carti autobiografice si pe studii despre amintirile zilelelor de festivitate nationala. Dupa prezentarea Izabellei Main a urmat studiul realizat de bulgarul Nikolaj Vukov, inceput in primele luni ale anului. El a observat cum zilele nationale si zilele de sarbatorire a evenimentelor importante dinainte de '89 si-au schimbat semnificatia dupa comunism, in special ziua de 9 septembrie, fosta zi a victoriei socialismului. Daca in perioada post decembrista erau organizate petreceri fastoase combinate cu activitati comemorative, dupa aceasta data s-a renuntat aproape complet la ele. Cea de-a treia prezentare din prima parte a apartinut Dianei Georgescu. Desi subiectul pe care urma sa il prezinte se intitula "Copiii lui Ceausescu", in realitate din cercetarea pe care ea o realizeaza, un singur capitol se refera la amintirile din copilarie ale celor care au scapat din regimul comunist. Antropolog si istoric, Diana lucreaza in prezent la lucrarea ei de doctorat, care se va intitula "Copilaria in comunism". Intrebata daca isi aminteste o intamplare marcanta din acea perioada, doctoranda a raspuns: "Nu poti distinge intre ce ai trait si ce ai auzit dupa revolutie. Povestile despre suferinta si neajunsuri te fac sa uiti lucrurile frumoase. Insa, stiu ca aveam o viata normala, am mers la gradinita si la scoala. Oricum, ca o tanara in formare nu priveam lucrurile prin ochii unui adult. Prin cercetare imi doresc sa recuperez tocmai amintirile pe care le-am pierdut". Urmatorul subiect, "Remembering through whose language? Which notions?", a fost dezbatut de Petya Kabakchieva, Adrian Cioflanca si Iskra Baeva. Invitata sa vorbeasca prima, Petya a ales sa prezinte un studiu despre "Egalitatea sau inegalitatea regismului comunist". Realizat in special prin interviuri, acesta s-a centrat pe amintirile oamenilor. Exista o linie clara intre oamenii de rand si cei politici, deoarece, acestia din urma aveau puterea de decizie. De asemenea, inegalitatea putea fi observata si la nivelul salariilor, al posibilitatii de a continua studiile. Chiar si amintirile lor despre trecut difera. "De cele mai multe ori, ei povestesc despre o copilarie frumoasa, perioada in care nu aveau nici o grija in lume, insa descriu timpul ca unul extrem de nefericit", a explicat Petya. Ultimii doi invitati si-au concentrat prezentarile pe "Impodobirea raului. Povesti despre deculpabilizarea amintirilor" si "Societatea bulgara moderna si notiunile ei despre timpul socialismului". Adrian Cioflanca a analizat mai multe interviuri biografice realizate in special dupa 1995, dar si cartile de memorii ale unora dintre cei mai importanti oameni din comunism. Astfel, prin intermediul lor a descoperit ca fenomenul disculpabilizarii se realiza prin doua moduri: descrierea comunismului ca un regim politic perfect normal si evitarea utilizarii termenilor de "dictatura" si "regim totalitarist". De asemenea, in carti se devia atentia de la persoanele cu adevarat responsabile de crime, la "un tiran", aparatul reprezentativ si Uniunea Sovietica.

Ruxandra Radus