"Dramaturgul apartine teatrului, iar locul in care ar trebui sa fie judecat un text de teatru este scena", spun dramaturgii romani, indemnandu-i pe critici sa citeasca ce se scrie, inainte de a decreta ca nu avem piese romanesti valoroase si cerand totodata parlamentarilor sa se implice in sustinerea teatrului. "Practic, prin afirmatia ca nu se scrie teatru in Romania, dispare orice inters. Nici macar nu se cauta teatru romanesc in Romania. Piese de teatru se scriu, ele nu se joaca. Nu poti spune ca exista piese proaste, atata vreme cat nu citesti ceea ce�se scrie", spune dramaturgul Stefan Caraman, initiatorul unei scrisori adresate Parlamentului Romaniei,�prin care autorii de teatru�cer adoptarea unei legi prin care teatrele romanesti sa fie constranse sa joace�piese contemporane romanesti, titreaza, marti, NewsIn. Dramaturgul, spune Caraman, apartine teatrului, de aceea nu critica literara este instanta care trebuie sa judece daca avem autori de calitate, ci scena. Ori, tocmai aici este problema. Regizorii nu cauta piese romanesti, iar cum teatrul este centrat in jurul regizorului, textele autohtone sunt practic invizibile in peisajul cultural. "Poate ar trebui sa fie ca inainte, cand directorul de teatru era dramaturg", spune Stefan Caraman, amintind de exemplele lui Caragiale si Camil Petrescu. Chiar daca admitem ca se scrie mult si prost, ceea ce se intampla oriunde si cu orice gen literar, cantitatea ramane o conditie. "Altfel, de unde sa se nasca un curent in dramaturgia noastra? Mai intai trebuie sa se joace ceea ce autorii de teatru scriu", adauga dramaturgul, pentru care piesa care ii iese din condei este "o intreaga arhitectura", care cere masura in construirea personajelor si a replicilor. Dramaturgii au aruncat manusa si poate era momentul pentru un manifest cultural, indiferent de cum se va finaliza.�"Sansa piesei romanesti contemporane autentice de a fi jucata in fata publicului nostru a fost in tot acest rastimp obturata de atitudinea potrivnica a conducatorilor de teatru, de pasarea obositoare a autorului dramatic roman de la statutul de om de teatru la cel de scriitor si invers, de nerecunoasterea acestui statut chiar de lumea teatrului,� de nepasarea majoritatii regizorilor romani care par lipsiti de curaj,� incremeniti intre parantezele stramte ale dramaturgiei verificate, clasice, batatorita de atatea si atatea versiuni si, finalmente, de punerea la index chiar de catre institutiile care ar trebui sa faca cei mai multi pasi in directia promovarii valorilor teatrale romanesti", se arata in scrisoarea adresata Parlamentului. Lumea scrie, dar teatrele nu vor sa joace piesele romanesti "Daca se joaca, textele exista. Lumea scrie, dar teatrele nu vor sa joace piesele romanesti. Este simplu, aleg autori deja consacrati, e ca o clasa de siguranta, ca la circ", adauga Radu Macrinici, unul dintre semnatarii scrisorii. Dincolo de faptul ca dramaturgia contemporana nu se regaseste pe afisele marilor teatre de stat, ceea ce se pune in scena in cele din urma este dictat de economia de piata, de unde si temele cu tenta brutala, rupte pur si simplu din cotidian. "Dramaturgii care vor sa scrie teatru se uita si la ce se joaca. De ce sa scriu texte clasice daca se joaca subiecte despre fata traficata ori consumul de droguri? Poate ca unii vor sa scrie o poveste frumoasa, parabole. Ne cramponam de teme de subsol. Asta vor regizorii, astea se traduce. Trendul este acesta", potrivit NewsIn. "Sunt tot mai multi regizori romani care reiau aproape anual acelasi text clasic strain (de regula Shakespeare, Cehov, Molliere, etc.) in teatre diferite, numai ca sa bifeze o productie, numai ca sa incaseze un onorariu, numai ca sa-si satisfaca un orgoliu. Nici un act de curaj, nicio initiativa de a demonstra calitatile lor si pe o piesa romaneasca de astazi", scriu dramaturgii, in apelul inaintat parlamentarilor. Horia Garbea, Olga Delia Mateescu -printre semnatarii scrisorii Semnatarii scrisorii, printre care si Horia Garbea, Saviana Stanescu, Mugur Grosu, Sanziana Popescu, Olga Delia Mateescu�si Mediana Stan cer legislativului�adoptarea unui�act normativ (eventual un amendament la Legea Teatrelor)�prin care�toate teatrele romanesti finantate din bugetele publice sa cumpere, sa produca si sa programeze in mod obligatoriu in repertoriul stagional premiere ale� pieselor romanesti contemporane in proportie de minim 30%. Nu este vorba despre o initiativa nationala si nici despre un suflu nationalist, explica dramaturgii, ci despre un act cultural, prin care teatrul autohton sa fie recunoscut. Ori, recunoasterea nu poate veni in prima instanta decat dinspre scene, de vreme ce dramaturgul pentru scena scrie. "Prin aceasta solicitare nu se diminueaza cu nimic deschiderea pe care trebuie sa o aiba orice institutie de teatru catre cultura universala, catre piesa straina sau clasica, dimpotriva. Solicitarea noastra e menita doar sa aduca un echilibru in repertoriul teatrelor de stat, sa aseze in conditii de piata nepartinitoare, egale textul romanesc contemporan in competitia cu textele autorilor straini sau clasici", conchid semnatarii apelului, potrivit NewsIn.

ZIUA ONLINE