Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova "Integrarea Europeana: Libertate, Democratie, Bunastare" presupune dezvoltarea unor relatii de buna vecinatate si edificarea unor parteneriate strategice in spirit european cu Romania si Ucraina, transmite corespondentul Agerpres de la Chisinau. In raporturile cu Romania, se doreste valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si revitalizarea mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara, se mentioneaza in programul prezentat in acest moment de premierul desemnat, Vlad Filat. Aceasta presupune, de asemenea, negocierea in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei privind micul trafic la frontiera moldo-romana si stabilirea unor mecanisme de consultari in domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea acquis-ului comunitar. "In privinta relatiilor cu Romania, guvernul va finaliza actiunile incepute de presedintele interimar Mihai Ghimpu in privinta anularii regimului de vize si va propune guvernului de la Bucuresti o strategie de dezvoltare a relatiilor bilaterale", a declarat Filat. Noul guvern doreste, de asemenea, intensificarea dialogului cu UE si statele sale membre si promovarea reformelor necesare pentru apropierea de standardele europene in vederea obtinerii statutului de candidat pentru aderare la Uniunea Europeana. In acest context, se mentioneaza: valorificarea plenara a oportunitatilor oferite de catre Parteneriatul Estic; incheierea Acordului de Asociere cu UE; demararea dialogului cu UE in domeniul liberalizarii regimului de vize, in scopul semnarii unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor. Programul este prevazut pentru o perioada de patru ani si se bazeaza pe cinci prioritati: integrarea europeana, reintregirea tarii, suprematia legii, depasirea crizei economico-financiare si asigurarea cresterii economice, descentralizarea puterii si asigurarea autonomiei locale. Potrivit publicatiei Jurnal de Chisinau, in domeniul Justitiei si cel al drepturilor omului, programul de guvernare contine: In domeniul drepturilor omului, actiunile prioritare sunt:� ���� Reformarea institutiilor de forta ale statului in vederea eliminarii premiselor si practicilor de tortura, maltratare, a masurilor de reprimare nejustificate, arbitrare si neproportionale; ���� Modernizarea mecanismului de investigare a cazurilor de tortura si maltratare; ���� Transferarea institutiilor de detentie provizorie din jurisdictia Ministerului Afacerilor Interne in cea a Ministerului Justitiei; ���� Reformarea cadrului de instruire continua a cadrelor pentru institutiile de forta ale statului;� ���� Reformarea mecanismului� de inregistrare si reinregistrare a organizatiilor necomerciale in vederea asigurarii respectarii libertatii de asociere; ���� Includerea studierii drepturilor fundamentale ale omului in programele de studii din invatamintul preuniversitar si universitar; ���� Stabilirea unui sistem electronic integrat de evidenta a plingerilor din partea cetatenilor; ���� Perfectionarea cadrului normativ si institutional privind cultele religioase, pentru a preveni discriminarea pe criterii confesionale. in domeniul justitiei, actiunile sunt: Reformarea sistemului de autoadministrare si organizare judecatoreasca ���� Modificarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii prin crearea unui consiliu bicameral, compus din camera procurorilor si camera judecatorilor; ���� Reconsiderarea rolului Consiliului� Superior al Magistraturii in procesul de numire a judecatorilor; ���� Stabilirea criteriilor clare si transparente de selectare, numire si promovare a judecatorilor; ���� Modificarea procedurii de selectare si numire a presedintilor si vicepresedintilor instantelor judecatoresti si modificarea competentelor acestora; ���� Lichidarea instantelor economice cu preluarea competentelor acestora de catre instantele de drept comun cu specializarea pe colegii/sectiuni dupa caz; ���� Modificarea criteriilor de selectare a judecatorilor la Curtea Suprema de Justitie, prin revizuirea cenzului de virsta si de vechime. Reformarea sistemului de administrare si infaptuire� a justitiei ���� Reformarea sistemului de finantare a justitiei si raportarea bugetului sistemului judecatoresc la PIB; ���� Finantarea adecvata a sistemului judecatoresc in vederea asigurarii independentei acestuia si accesului tuturor la justitie; ���� Reformarea sistemului de administrare a finantelor si resurselor din cadrul� sistemului judecatoresc si procuraturii; ���� Optimizarea coraportului dintre numarul judecatorilor in instantele de fond si cele superioare in vederea asigurarii functionarii eficiente a sistemului judiciar si respectarii termenului rezonabil in examinarea cauzei; ���� Instituirea functiei de secretar general al instantei de judecata care va fi ordonatorul de credite al instantei si va fi responsabil integral pentru administrarea resurselor si care nu va avea atributie nemijlocita la procesul de infaptuire a justitiei; ���� Modificarea procedurii de constituire a completelor de judecata pentru asigurarea stabilitatii acestora; ���� Instituirea unui mecanism transparent si eficient de distribuire aleatorie a cauzelor in instantele de judecata; ���� Instituirea unui sistem de publicitate a hotaririlor si a dosarelor; ���� Modificarea statutului, atributiilor grefierului in asemenea mod incit acesta sa dispuna de� largi atributii procesuale si care trebuie sa preia cea mai mare parte a procesului de administrare a justitiei. ���� Responsabilizarea reala a magistratilor si procurorilor pentru comiterea actelor de coruptie si adoptarea de hotariri vadit ilegale, prin instituirea unui mecanism legal si transparent de sanctionare; ���� Reformarea sistemului de executare a hotaririlor judecatoresti prin instituirea sistemului de executori judecatoresti privati si adoptarea unui nou cod de executare, cu un minimum de proceduri; ���� Perfectionarea cadrului legal si promovarea cailor alternative de realizare a justitiei (arbitraj, mediere). Reformarea procuraturii ���� Definirea clara a competentelor si a rolului Procuraturii, demilitarizarea acesteia si acordarea statutului de magistrat procurorilor; ���� Modificarea procedurii de numire si destituire a procurorului general, prin excluderea posibilitatii numirii acestuia pe criterii politice; ���� Instituirea unui mecanism transparent si eficient de acces in functie al procurorilor si promovare a acestora. Reformarea legislatiei procedurale ���� Reformarea procedurii penale, civile si de contencios administrativ; ���� Instituirea unor mecanisme legale ce ar garanta stabilitatea hotaririlor judecatoresti; ���� Limitarea aplicarii cailor extraordinare de atac pentru a impune in practica respectarea principiului securitatii raporturilor juridice; ���� Reformarea institutiilor avocaturii si acordarii asistentei juridice garantate de stat. Reformarea institutiilor de forta ale statului ���� Reformarea Ministerului Afacerilor Interne prin descentralizarea structurii acestuia; ���� Reformarea Serviciului de Informatii si Securitate si desecritizarea arhivelor SIS in conditiile legii; ���� Reformarea Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

ZIUA Online