Decizia lui Obama privind ap�rarea antirachet� a afectat adanc increderea statelor din regiune in SUA, pentru c� aceste ��ri ajunseser� s� pun� la indoial� c� NATO le va ap�ra, mai ales in fa�a Rusiei, iar planul lui Bush c�p�tase �i o semnifica�ie politic�, comenteaz� expertul German Marshall Fund, Ron Asmus, transmite NewsIn. "Decizia pre�edintelui Obama de a renun�a la planurile lui Bush privind ap�rarea antirachet� a creat o criz� de incredere in rela�ia Washingtonului cu Europa Central� �i de Est. Arhitectura de ap�rare pe care o propune administra�ia poate c� are mai mult sens din punct de vedere strategic, intrucat vizeaz� amenin�area imediat� din partea Iranului. Cu toate acestea, decizia implic� riscul erod�rii moralului �i posturii liderilor transatlantici din zon�, care acum se simt submina�i politic �i expu�i. R�d�cinile acestei crizei nu se reg�sesc in scutul antirachet�, ci, mai degrab�, in e�ecul politicilor de securitate din ultimul deceniu. In�elegerea �i rectificarea acestor erori este cheia cu ajutorul c�reia putem s� redres�m rela�iile cu alia�ii no�tri", scrie expertul.

		Barack Obama (Foto: EPA)

Rusia caut� s� marginalizeze ��rile din Europa Central� �i de Est care au intrat in UE si NATO In opinia lui Asmus, prima gre�eal� a Americii a fost "optimismul exagerat" privind ceea ce avea s� se intample dup� ce aceste ��ri aveau s� se al�ture NATO �i UE. "Pur �i simplu am bifat c�su�a 'misiune indeplinit�'. Am presupus c� Rusia va accepta in cele din urm� c� Europa Central� �i de Est nu mai sunt in sfera sa de influen�� �i c� va inceta s� incerce s� intervin� in politica regional�. Dar competi�ia geopolitic� nu s-a oprit. Moscova a inceput s� i�i exercite presiunile �i s� intervin� in moduri noi, folosindu-se de energie �i alte arme. Caut� s� marginalizeze aceste ��ri din NATO �i UE trecand peste suveranitatea lor. I�i dore�te in continuare s� creeze o zon� de un interes special pentru Rusia, o zon� de influen�� �i cu o securitate mai sc�zut�", scrie specialistul. Cea de-a doua gre�eal� eviden�iat� de Ron Asmus este slaba gestionare a angajamentului SUA de a ap�ra ��rile din Europa Central� �i de Est in baza Articolului 5 din Tratatul NATO. "Avand in vedere mediul cu un risc sc�zut, am decis c� NATO nu trebuie s� aib� trupe sta�ionate in teritoriile acelor ��ri �i am pledat, in schimb, pentru crearea unor for�e consolidate, care s� poat� interveni pe timp de criz�. Am fost la masa discu�iilor, in mijlocul anilor 1990, cand SUA le-a promis liderilor polonezi c� NATO va dispune de trupe suficiente �i int�rite pentru securitatea ��rii", scrie Asmus, fost asistent-adjunct al secretarului de stat in administra�ia Clinton. NATO nu �i-a putut indeplini promisiunile - a fost ca �i absent� in timpul r�zboiului din august 2008 dintre Rusia �i Georgia Cu toate acestea, atrage aten�ia fostul oficial al aministra�iei Clinton, trupele acelea ale NATO nu s-au materializat niciodat� �i nici m�car nu exist� planuri oficiale pentru ap�rarea acestor ��ri. Puterea Articolului 5 a constat in faptul c� angajamentul era sus�inut de planuri concrete, exerci�ii �i trupe in teritoriu. Din cauza lipsei de leadership �i ca urmare a diviziunilor din NATO, Alian�a nu �i-a putut indeplini astfel de promisiuni, constat� expertul. "Alian�a a dec�zut �i in ceea ce prive�te rolul s�u de manager principal al crizelor din Europa. Europa Central� �i de Est a fost nevoit� s� vad� cum un aliat dup� altul a impiedicat NATO s� ac�ioneze in ultimul deceniu. NATO a fost ca �i absent� in timpul r�zboiului din august 2008 dintre Rusia �i Georgia. Cand liderii georgieni s-au indreptat discret c�tre NATO, inainte ca ostilit�ile s� aib� loc, NATO nu a reac�ionat. Cand a inceput r�zboiul, secretarul general al NATO �i-a intrerupt pentru o zi vacan�a pentru a �ine o reuniune �i pentru a publica o declara�ie. Comandantul suprem al for�elor aliate nu a f�cut nici m�car atat. Comitetul militar al NATO s-a reunit numai dup� ce r�zboiul s-a sfar�it. Nu e mai deloc o performan�� inspirat�", explic� Asmus. T�rile din Europa Central� �i de Est se indoiesc de ceea ce ar putea face NATO pentru ele Avand in vedere acest istoric, scrie expertul, nu ar trebui s� fie o surpriz� c� ��rile din Europa Central� �i de Est se indoiesc de ceea ce ar putea face NATO pentru ele in caz c� ar fi nevoie. "Chiar dac� nu se pronun�� public, liderii lor mi-au spus c� nu mai sunt siguri c� NATO este capabil� s� intervin� in mod salvator in cazul in care ar exista o criz� in care este implicat� Rusia. Ei nu mai cred c� exist� o solidaritate politic� sau c� ma�in�ria scar�aitoare a NATO va urma pa�ii necesarii", continu� analistul. "Dac� am fi gestionat in mod diferit aceste chestiuni, dezbaterea despre ap�rarea antirachet� ar fi cu totul diferit�. Polonezii �i cehii au fost de acord cu planul lui Bush privind scutul antirachet� nu pentru c� le era team� de rachetele iraniene, ci pentru c� i�i pierdeau increderea in NATO. Liderii aceia c�utau s� i�i sporeasc� securitatea prin prezen�a militar� a americanilor pe teritoriul lor. De aceea, scutul antirachet� a implicat �i o anumit� semnifica�ie politic� in regiune, care transcende meritele programului in sine. De aceea, abandonarea programului a determinat �i o criz� de incredere", observ� Asmus. Grija primar� nu este perspectiva unui atac militar iminent din partea Rusiei, ci intimindarea politic�, �antajul sau crizele regionale Expertul GMF vede rezolvarea situa�iei printr-o asigurare strategic� a ��rilor din Europa Central� �i de Est, oferit� prin u�a din fa�� a NATO �i nu prin u�a din spate a scutului antirachet�. "Pre�edintele Obama s-a hotarat deja s� fac� presiuni pentru a ob�ine planuri de ap�rare destinate acestor ��ri. Dar un plan de ap�rare ultrasecret aflat intr-un seif din Bruxelles nu va influen�a anxiet�ile acestor ��ri. Grija primar� nu este perspectiva unui atac militar iminent din partea Rusiei, ci intimindarea politic�, �antajul sau crizele regionale care scap� de sub control. Mai intai de toate, este vorba de lipsa lor de incredere in solidaritatea Alian�ei", scrie directorul GMF. NATO trebuie s� func�ioneze din nou ca un manager de criz� "De aceea avem nevoie de un pachet mai amplu de m�suri politice, economice �i militare care vor consolida solidaritatea �i vor crea incredere. De asemenea, trebuie s� punem NATO la punct, astfel incat s� func�ioneze din nou ca un manager de criz�, a�a cum a fost in cazul Balcanilor in anii '90. Nimic nu ne impiedic� s� facem ace�ti pa�i. Nu contravin niciunui angajament luat in fa�a Rusiei. Este nevoie doar de imagina�ie politic� �i o investi�ie modest� de resurse. Dac� reu�im s� facem acest lucru, atunci deciziile administra�iei Obama privind scutul antirachet� ar putea fi un catalizator care s� contribuie la redresarea acestei rela�ii. Dac� nu, atunci criza de incredere din regiune se va adanci", avertizeaz� expertul.

Z.O.