Republica Moldova va marca luni, pe 31 august, 20 de ani de la adoptarea limbii romane drept limba de stat si trecerea la grafia latina, dar situatia in domeniul lingvistic ramane destul de incerta, iar rolul limbii romane este trecut pe ultimele planuri de catre guvernarea comunista de la Chisinau, considera personalitati notorii de la Chisinau, scriitori, oameni de cultura si politicieni, informeaza Agerpres. Luni se vor implini 20 de ani de la adoptarea celebrei legislatii lingvistice, care recunoaste si identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului. Aceasta perioada a fost plina de realizari, in acelasi timp de cautari si unele esecuri, a declarat pentru Agerpres scriitorul Ion Hadarca. Hadarca a fost vicepresedinte al primului Parlament al Republicii Moldova si este deputat in actualul legislativ de la Chisinau din partea Partidului Liberal. El a declarat ca marile evenimente din august 1989 de la Chisinau, declararea limbii romane, trecerea la grafia latina au grabit si schimbarile politice din Romania. Hadarca, imparte cei 20 de ani in doua etape. Prima pana in anul 2001, marcata de dispozitia populatiei de a invata normele literare, "perioada de apropiere si dragoste, cu carti de limba romana aduse de peste Prut", ceea ce crea un mediu foarte favorabil si benefic pentru functionarea limbii romane. Apoi, potrivit lui Hadarca, "a urmat regresul", au revenit fortele nostalgice, au inceput sa inlature specialistii, institutiile create. Venirea comunistilor la putere in 2001 s-a soldat aproape cu totala neglijare a limbii romane. Comunistii niciodata nu au recunoscut limba romana, nu au participat la manifestatiile dedicate acestei sarbatori. "Se sarbatoreste 'Limba noastra', ceva fara identitate si personalitate", a mentionat el. Hadarca se declara insa optimist in vederea revenirii la normalitate, dupa ultimele evolutii politice din Republica Moldova. "Sper ca se va incheia aceasta perioada de ratacire si de interzicere de facto a limbii romane. Sper ca vom reveni la normalitate. In primul rand, Limba romana, va fi sarbatorita asa cum o merita", a concluzionat scriitorul Ion Hadarca. In perioada sovietica, mai multe state, printre care Republica Moldova, Ucraina, Belarus riscau sa-si piarda identitatea limbii, de aceea in 1989 s-a decis decretarea limbii romane ca limba de stat si revenirea la grafia latina, care a fost interzisa imediat odata cu venirea sovieticilor in anii '40 ai secolului trecut, sustine scriitorul si filologul Vlad Pohila, care atrage insa atentia asupra indiferentei create in Republica Moldova in problema limbii vorbite si estomparea elanului din anii 90. "Problema limbii vorbite a trecut pe plan secund in ultimii ani", mentioneaza Pohila, precizand ca aceasta situatie survine din cauza factorului politic si legislatiei care pastreaza glotonimul de "limba moldoveneasca", permite neglijenta in exprimare si a decis sa ofere limbii ruse rolul de "limba de comunicare interetnica". Astfel, limba rusa are prioritate deseori in fata celei romane in Republica Moldova, inclusiv in unele institutii de stat, iar unii tineri, care nu o cunosc nu sunt angajati in campul muncii, a declarat Pohila. Academicianul Mihai Cimpoi presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova considera ca politica de stat promovata de comunisti, dupa venirea la guvernare, s-a bazat in primul rand pe opozitia fata de limba romana. Potrivit academicianului, aceasta politica s-a sprijinit pe "doua balene mincinoase". Prima - denumirea limbii, pe care ei au numit-o "moldoveneasca" si a doua - statalitatea moldoveneasca. Lupta pentru afirmarea limbii romane continua si acum, dupa doua decenii de la declararea ei drept limba de stat, declara si Dorin Chirtoaca, primarul capitalei moldovene Chisinau. "Aspiratiile pentru limba romana si alfabetul latin continua prin dorinta de integrare europeana, obiectiv asumat in mod clar de noi toti. Realizarea acestui obiectiv va insemna si implinirea idealului nostru national", se mentioneaza intr-un mesaj adresat cu ocazia acestei sarbatori. Si in Declaratia de Independenta a Republicii Moldova, care a fost adoptata pe 27 august 1991, a fost consfintit rolul limbii romane in calitate de limba de stat a tarii de peste Prut. Ulterior insa, Miscarea de Eliberare Nationala a scazut din intensitate, promotorii limbii romane s-au divizat in diferite partide si grupuri de interese, iar Constitutia din 1994 a statuat drept limba de stat "limba moldoveneasca", inclusiv pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat - potrivit unor lideri de la Chisinau, dar si de la Tiraspol si Moscova - inclusiv de relatiile prea stranse dintre Republica Moldova si Romania si posibila unire a celor doua state, lucru cerut cu insistenta in acea perioada de unii politicieni si o parte a populatiei de pe ambele maluri ale Prutului. Si sarbatoarea "Limba noastra cea romana" si-a pierdut din importanta pe care o avea la inceputul anilor '90, cand era considerata la fel de importanta ca Ziua Independentei. In 2004, dupa venirea Partidului Comunistilor la putere, cele doua sarbatori au fost comasate, instituindu-se "Ziua Republicii". Potrivit datelor furnizate in urma recensamantului populatiei din 2004, mai mult de jumatate ( 58,8 la suta) din populatia Republicii Moldova au declarat ca vorbesc de obicei in "limba moldoveneasca", 16,4 la suta in limba romana, 16,0 la suta in limba rusa, 3,8 la suta in limba ucraineana, 3,1 la suta in limba gagauza si 1,1 la suta in limba bulgara. Numarul persoanelor care nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova este mare, in special in centrele raionale si orasele mari, precum Chisinau si Balti, ele reprezentand chiar majoritatea populatiei in zona de sud a statului moldovean, unde locuiesc preponderent gagauzi si bulgari.

Z.O.