Dac� Romania poate fi invinuit� de ceva, atunci de neamestec in treburile Republicii Moldova poate fi invinuit�, pentru c� romanii, care ar fi avut tot dreptul istoric, moral, ei trebuiau s� fie aici prezen�i, ca nimeni altul, in orice caz mai mult decat Rusia in republica moldoveneasc� nistrean�. Romanii nu sunt prezen�i, nu au fost prezen�i, au reac�ionat foarte superficial. �i de aceea nu numai c� suntem desp�r�i�i de dou� maluri, dar malurile se indep�rteaz� �i Prutul incepe s� devin� mai larg decat un ocean, spune Ion Ungureanu, fost ministru al culturii in perioada 1990-1994, vicepre�edinte al Funda�iei Culturale Romane de la Bucure�ti (1995-2004). Trista perspectiv� a Basarabiei este de a redeveni o gubernie sovietic� a imperiului rus. Nici m�car republic�, ci gubernie, pentru c� republica ne d�dea ni�te drepturi formale. Dac� vre�i s� �ti�i ce se va intampla cu Basarabia, uita�i-v� ce se intampl� ast�zi cu elementul romanesc in Transnistria. �i o s� vede�i ce-i a�teapt� pe fra�ii no�tri moldoveni care-i voteaz� pe comuni�ti. Lucrurile merg in aceast� direc�ie, cu Europa al�turi, cu �ara al�turi, cu legile democra�iei al�turi. Perspectivele sunt sumbre. Fulgerul, care a fost preg�tit pentru Republica Moldova anul trecut, a fost direc�ionat spre Georgia. A�i v�zut rezultatul. Acum e randul nostru, vom fi reintrodu�i de facto �i de jure in spa�iul rusesc prin federalizarea Republicii Moldova, declar� Ion Ungureanu. Agerpres - D-le Ion Ungureanu, cum suporta�i sarma ghimpat� de pe Prut care, iat�, la ata�ia ani de la c�derea URSS, nu a disp�rut, ba, chiar, se pare c� se ridic� mai ceva decat Zidul Berlinului, desp�r�ind in continuare romanii de pe cele dou� maluri? Ion Ungureanu - Cum o suport? Cu greu, dar o suport. �i o s� v� spun �i de ce. Pentru c� am avut premoni�ia instal�rii acestei sarme ghimpate inc� de prin '92. Am �i scris despre aceasta. Am vorbit in public. Imi aduc aminte cum mi-au s�rit atunci in cap ''ultrapatrio�ii'' no�tri:'de ce nu cred in idealul nostru?'... P�i, un ideal trebuie ap�rat, dar noi ne-am l�sat pe tanjeal�. Sunt mereu actuale cuvintele lui Titu Maiorescu: ''Romania a pierdut dreptul de a comite gre�eli nepedepsite''. Este un lucru care ne prive�te in permanen��, cu toate c� de atunci au trecut mul�i ani. .... Da, intr-adev�r zidul acesta de pe Prut, nu numai c� nu a disp�rut, dar e fortificat. A - Cine poart� vina pentru c� s-a ajuns in aceast� situa�ie? I.U. - Vina pentru ceea ce s-a intamplat o poart� ambele maluri ale Prutului . Debarcarea primului ministru Mircea Druc a fost unul din cele mai clare semnale c� ceva nu merge bine. Mi-aduc aminte cat de confuz era Frontul Popular chiar in clipa cand se lua aceast� decizie. El a fost de fapt tr�dat, de pe atunci, de la inceput. �i a fost tr�dat �i de Romania. Se �tie lucru acesta. S-a lucrat bine ca el s� fie debarcat .Era un om incomod, o fi avut unele lipsuri, dar avea o calitate cert�. Era un bun roman �i un bun roman in situa�ia aceea era, poate, cel mai important lucru. El a reu�it s� dea lucrurilor o alt� direc�ie, a�a cum primarul Chi�in�ului, Nicoale Costin, care a fost dat afar� din Frontul Popular, a reu�it printr-o decizie istoric� s� romanizeze Chi�in�ul. D-voastr�, cand veni�i la Chi�in�u, vede�i toate str�zile, toate denumirile c� sunt de parc� a�i fi Acas�. Ei bine, acest lucru l-a f�cut acest uimitor primar general care a fost Nicolae Costin. �i atunci te gande�ti pentru ce a fost el dat afar�?. Iar apoi in scurt timp a fost iradiat �i s-a pr�p�dit. .... La inceputul anilor '90, noi, patrio�ii din Moldova, ne-am pus o anumit� speran�� in Romania, iar Romania, in mod total nea�teptat, �i-a pus �i ea speran�� in noi mai mult decat noi puteam rezolva. �i asta e o dovad� in plus c� Romania e prost informat�. Dac� o �i fi ajutat pe cineva, i-a ajutat pe cei care pan� la urm� s-au dovedit a fi ni�te profitori... .Iat� de ce, dac� vorbim in linii mari, eu cred c� Romania poate mai curand fi invinuit� de neamestec in treburile Republicii Moldova, de�i romanii, in baza dreptului istoric, moral, ar fi trebuit s� fie aici prezen�i, ca nimeni altul. Ei nu au fost prezen�i, au reac�ionat foarte superficial, iar scandalurile care urmeaz� unul dup� altul, cu ambasada, cu consulatul, demonstreaz� c� Basarabia nu este tratat� cu seriozitate, c� in posturile cheie sunt pu�i oameni care ori nu cunosc esen�a problemei, ori, scuza�i-m�, ii doare in cot. Pentru ei, ce �i-e Republica Moldova, ce �i-e Tanzania ...e acela�i lucru. E dureros s� consta�i acest lucru , dar realitatea ne dovede�te c� acesta e adev�rul. �i de aceea nu numai c� suntem desp�r�i�i de dou� maluri, dar malurile se indep�rteaz� in sufletele noastre �i Prutul incepe s� devin� mai larg decat un ocean. A - Rusia i�i manifest� in ultima vreme tot mai deschis interesele in fosta ei sfer� de influen��. La ce s� ne a�tept�m din partea ei? I.U. - Rusia i�i manifest� interesele imperiale tot mai deschis �i tot mai obraznic, a� ad�uga eu, pentru acest spa�iu, acest teritoriu, folosind un dublu standard, fie c� este vorba de Republica Moldova sau de Georgia. Rusia nu i-a iertat Georgiei izgonirea bazelor ei militare �i politica independent�, iar la prima ocazie a fost pedepsit�. Ei se folosesc de cele mai mici gre�eli, sunt foarte bine instrui�i cum s� procedeze, au mare practic� ca ori�ice �ar� cu trecut imperial. Nenorocirea Rusiei este c� ea nu poate uita c� a fost imperiu, toate eforturile pe care le are este de a reveni la situa�ia de imperiu. Am multe cuno�tin�e din intelectualitatea rus� care gandesc ca �i mine �i spun c� actuala conducere e o n�past� pentru poporul rus.. Soljeni�in spunea c� ''Rusia n-a avut parte niciodat� de conduc�tori care s� �in� la poporul rus''. De aici toate nenorocirile pe capul acestui imperiu. O spun cu durere. Nu numai din cauza destinului nostru dramatic, ci �i din cauza faptului c� Rusia este nevoit� s�-�i macine tot ce are mai de pre� in aceste probleme inventate de c�tre ni�te oameni care, in fond, n-au patrie, de�i se declar� ru�i. Asta este toat� nenorocirea. �i pan� nu o s� in�elegem lucrul acesta, nu o s� in�elegem multe lucruri care se intampl� �i cu noi, mai ales in �ar�. Pentru c� atunci cand am fost mai mult timp in �ar�, mi-am dat seama c�, in mai multe privin�e, noi ne asem�n�m cu situa�ia in care nimeresc adev�ra�ii ru�i. Nu ei sunt cei care conduc Rusia. �i in Romania m-am convins. Deciziile nu le iau romanii. Ceea ce m-a f�cut s� intreb: ''Noi, suntem ocupa�i de ru�i, dar, voi, in Romania de cine sunte�i ocupa�i? De ce nu v� sim�i�i voi, la voi, st�pani acas�? Cu ce speran�� s� ne unim cu voi, dac� d�m de aceea�i instr�inare pe care o sim�im avandu-i pe ru�i al�turi in Basarabia. Voi pe cine ave�i peste voi, de ce admite�i lucrul acesta?''. �i nu este vorba de puritate etnic�. E vorba de mentalitate, de lucruri mult mai profunde de care s-a lovit inc� Eminescu. De aici satirele lui, durerea lui pentru ce se intampla in �ar� dup� Unirea Principatelor. De aici prigonirea lui de anumi�i reprezentan�i ai acestei mentalit�i, pentru c� ei sunt urma�ii acelor ''stalpi de cafenele''. Deci, mai nimic nu s-a schimbat.... A - S� revenim la Basarabia. Totu�i, dle Ungureanu, alegerile de la 29 iulie sunt a�teptate de mul�i basarabeni cu o oarecare n�dejede. D-voastr� intrevede�i o cat de mic� speran��? I.U. - Desigur, ca orice cre�tin, cred pan� la urm� in victoria binelui asupra r�ului, pentru c� numai a�a pot fi numite lucrurile in spa�iul asta - o lupt� aprig� dintre bine �i r�u. Dar, experien�a, informa�iile pe care le am m� fac s� fiu foarte pesimist, pentru c� noi, nu �tiu cum, fiind l�sa�i a�a de izbeli�te, abandona�i fiind, a�a cum am mai spus, un spa�iu c�zut din istorie, aici se poate intampla orice. Iat�, timp de opt ani, cat au fost comuni�tii la putere a avut loc o resovietizare a acestui spa�iu. Aceast� resovietizare intens� a dus la crearea unor structuri absolut monstruoase. De exemplu poli�ia, felul cum a ac�ionat poli�ia la 7 aprilie, cand a inceput s� vaneze oameni pe str�zi, peste tot, oameni care se aflau acolo absolut intampl�tor. Mai mult, pentru cei aresta�i au creat acele coridoare ale execu�iilor, ca in timpul Gestapo-ului �i asta o f�ceau poli�i�tii moldoveni impotriva moldovenilor cu o ur� ...de fiar�. Noi, abia acum, ne-am dat seama ce au f�cut din moldoveni aceast� sp�lare a creierelor, aceast� prelucrare a cadrelor in �colile de poli�ie comuniste - i-au inv�at s� urasc� tot ceea ce este legat de propria lor na�iune printr-un singur argument - ''ei vor unirea cu Romania''. Imi aduc aminte cum ac�iona mili�ia sovietic� in '89, ' 90, '91, care nu era atat de numeroas� ca poli�ia de ast�zi. Majoritatea poli�iei acum este format� din moldoveni, pe cand in '89, '90 procentul moldovenilor era mai sc�zut. Paradoxal, comportamentul era atunci mai civilizat. Imi aduc aminte in '89, '90, la Marea Adunare Na�ional� , mili�ia de atunci dansa impreun� cu manifestan�ii, cu cei care ie�iser� s�-�i cear� dreptul la suveranitate, independen��, atunci cand canta faimoasa orchestr� a lui Botgros....Iar ast�zi am v�zut o van�toare s�lbatic� pe str�zile Chi�in�ului impotriva acestui tineret care a ie�it s�-�i cear� dreptul la un viitor liber. Am v�zut tineri care erau b�tu�i cu bestialitate. De unde au preluat asemenea practici? Pentru c� ele nu puteau fi improvizate, ele au fost preg�tite din timp, pentru a-i pedepsi pe cei care au alt� opinie. Abia acum ne d�m seama c� ceea ce intampl� cu aceast� conducere nu-i glum�. Plus de asta, de ce spun c� sunt foarte pesimist. Pentru c�, pe lang� aceast� poli�ie monstruoas�, a fost creat� o judec�torie surd� cu o procuratur� aservit� total puterii. Comuni�tii ne-au demonstrat inc� o dat� c� pot face cu oamenii tot ce doresc �i c� prin propaganda lor le pot schimb pan� �i fiin�a na�ional�. La cheremul puterii sunt toate televiziunile, cele de stat �i cele private, nu exist� nici o televiziune care s� reprezinte interesele popula�iei autohtone majoritare. Nici una!. Ca �i in privin�a posturilor de radio, in afar� doar de unul, modesta Vocea Basarabiei, dar �i acesta emite pe und� restrans� �i pe band� estic�. Nici un ziar romanesc nu ve�i g�si la Chi�in�u. In schimb, majoritatea ziarelor ruse�ti sunt liber difuzate la Chi�in�u �i in restul teritoriului, fiind retip�rite la aceea�i or� cu apari�ia lor la Moscova. Armata a 14-a se afl� in permanen�� pe teritoriul Republicii Moldova, de�i Rusia inc� din 1999 �i-a luat angajamentul s� se retrag� impreun� cu tot armamentul. �i, desigur, nici un soldat roman nu a trecut Prutul. Cu toate acestea, Rusia afirm� cu obr�znicie c� Romania se amestec� in treburile interne ale Republicii Moldova. E culmea ipocriziei, dar toat� lumea tace, tace �i Europa. E de in�eles cand ma�ina propagandistic� poate dezinforma popula�ia autohton� ajuns� la disperare �i o poate manipula cum vrea. Dar cand un continent luminat se face a nu vedea ce se intampl� de-adev�ratelea in Republica Moldova, e un lucru de nein�eles, ca s� nu spunem mai mult....Deci, ce au reu�it comuni�tii s� fac� in ace�ti opt ani de majoritate parlamentar�? Au reu�it s� insp�imante lumea �i s� exclud� ca termen pozitiv denumirea de roman. Lumea in Basarabia nu mai apeleaz� la cuvantul ''roman'' ca la o speran��, ca la un adev�r istoric, ca la o perspectiv� istoric� pentru c� a te declara ''roman'' inseamn� a te declara ,,du�man al statalit�ii,, , mai r�u ca pe timpul sovietic, cand toat� propaganda era f�cut� contra regimului burghezo-mo�ieresc roman.... Iat� ce experien�e se fac chiar in centrul Europei. �i Europa st� �i doarme �i se duce cu pl�cere in beciurile de la Cricovo �i moldovenii fac cele mai bune vinuri...De aceea , v-am spus c� am o presim�ire foarte sumbr�, pentru c� toat� propaganda de stat lucreaz� pentru infiltrarea, propagarea acestor invective, acestor atacuri impotriva a tot ceea ce e romanesc, a tot ceea ce e adev�r istoric. In fond, e un 1940, f�r� tancuri. Tancurile sunt la Tiraspol. Iar in Basarabia, e un 1940, cand a venit aici puterea sovietic� �i cand a izgonit tot ceea ce era romanesc. Ce vre�i.. dac� Biserica promoscovit� a fost pus� in slujba acestor scopuri imperiale, dac� preo�ii de pe amvon declar� in fa�a enoria�ilor c�, dac� nu vota�i cu comuni�tii, nu ave�i ce c�uta in Biseric�. Lucruri inimaginabile .... �i Romania doarme �i se teme, nu cumva s� fie invinuit� de amestec.... �i totu�i exist� un amestec. Unul salvator. In treburile interne ale Republicii Moldova, in permanen�� se amestec� cel mai mare roman Mihai Eminescu, se amestec� Vasile Alecsandri, cel care a spus 'Hai s� d�m man� cu man�/ Cei cu inima roman�'. To�i ace�ti mari romani, atata timp cat ii avem, se vor amestec� in treburile interne ale str�inilor care vor s� ne mai fure o dat� acest p�mant. Atata timp cat ii mai avem pe ei, va exista amestec al Romaniei profunde, dar nu amestecul clasei politice, care, dac� uneori face ceva, face mai mult g�l�gie decat treab�. A - A�i spus mai devreme c� Basarabia este un spa�iu c�zut din istorie. Care ar fi �ansa acestui teritoriu de a reintra in istorie? I.U. - Care este �ansa? Cum s� v� spun ...Timp de 100 �i ceva de ani, Basarabia a trecut de vreo �ase ori dintr-o man� in alta. �i lucrul acesta nu putea s� nu lase o amprent� chiar la nivelul codului genetic. Deci, basarabeanul nu mai are incredere in nimeni , nu mai are incredere in romani..In ru�i, poate, are mai mult� incredere, pentru c� e o putere mare . El nu in�elege ins� ce-i cu Romania, care de�i a intrat in Uniunea European� �i pentru prima dat� in istorie este protejat�, nu d� dovad� de o schimbare calitativ� in atitudinea ei fa�� de Basarabia. Probabil c� nici �ara nu a con�tientizat bine lucrul acesta. Nu �tiu cat timp ii va trebui ��rii s� in�eleag� c� trebuie s�-i dispar� frica.... Eu cred c�, in clipa in care Romania s-ar reg�si pe sine, noi am sim�i lucrul acesta. Agerpres - �i, totu�i, dle Ion Ungureanu, care este perspectiva apropiat� pentru Basarabia? I.U. - Am mai spus-o �i o repet - de a redeveni o gubernie sovietic� a imperiului rus. Nu republic�, ci gubernie, pentru c� republica ne d�dea ni�te drepturi formale. Dac� vre�i s� �ti�i ce se va intampla cu Basarabia, uita�i-v� ce se intampl� ast�zi cu elementul romanesc in Transnistria. �i o s� vede�i ce-i a�teapt� pe fra�ii no�tri moldoveni care-i voteaz� pe comuni�ti. Lucrurile merg in aceast� direc�ie, cu Europa al�turi, cu �ara al�turi, cu legile democra�iei al�turi. Am spus de Anul Nou, r�spunzand la o intrebare, c� perspectivele sunt sumbre. Fulgerul, care a fost preg�tit pentru Republica Moldova anul trecut, a fost direc�ionat spre Georgia. A�i v�zut rezultatul. Acum e randul nostru, vom fi reintrodu�i de facto �i de jure in spa�iul rusesc prin federalizarea Republicii Moldova. Ce inseamn� federalizarea Republicii Moldova?. In primul rand introducerea limbii ruse ca limb� de stat, lichidarea �i schimbarea insemnelor de stat - a imnului, drapelului, stemei -, revenirea la alfabetul rusesc. Inseamn� c� noi punem semn�tura �i legitim�m pactul Ribbentrop-Molotov. In sfar�it, de-adev�ratelea, abia acum cand va fi federalizat� Republica Moldova cu Transnistria, abia acum va fi confirmat� juridic juste�ea acestui pact criminal. �i scopul acesta va fi dus la cap�t de c�tre ru�i pentru c� ei, dac� au un scop, il ating. Asta ne dovede�te istoria........ �i, totu�i, in pofida tuturor greut�ilor, sper c� pan� la urm� lucrurile se vor l�muri, pentru c� exist� Dumnezeu. Dar e trist c�, pan� se vor l�muri, trece via�a noastr�, trece via�a unor intregi genera�ii �i te doare inima. Pentru c� mul�i tr�iesc cu visul reg�sirii �i el nu se realizeaz� �i in momentul in care el nu se realizeaz� te sim�i ho�it, te sim�i pr�dat, neimplinit, abandonat cum sunt copiii de la un orfelinat. Asta e starea noastr� permanent�.

Z.O.