Un proiect al Raportului UE pe Justitie privind Romania exprima mirarea Comisiei Europene fata de faptul ca din cele 462 de dosare DNA in curs de judecata, in nici unul nu s-a pronuntat o sentinta in prima instanta, transmite Hotnews. Mai mult decat atat, proiectul de raport realizat de Comisia Europeana face referire la faptul ca intr-un caz de trimitere in judecata a unui fost vicepremier, nici macar actul de acuzare nu a fost citit, desi dosarul a fost trimis in judecata acum trei ani. Este vorba de cazul George Copos, fost vicepremier al Romaniei, trimis in judecata de DNA in dosarul "Loteria", noteaza Hotnews. "Printre aceste cazuri se numara cel al unui fost vicepremier, trimis in judecata la 6 iunie 2006, al carui proces dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit, singurele actiuni in acest dosar limitandu-se la discutarea unor chestiuni procedurale. Ancheta DNA in acest caz a durat mai putin de un an", se mentioneaza in proiectul de raport pe Justitie citat de Hotnews. Raportul tehnic al comisiei critica procedurile parlamentare care franeaza marile dosare, precum si instantele de judecata, si lauda DNA. Iata cel mai relevant pasaj din "raportul tehnic" al proiectului de raport: "DNA si-a mentinut prestatia pozitiva in anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si a trimis in instanta un numar semnificativ de astfel de cazuri. In cele noua luni (1 august 2008 - 24 aprilie 2009), DNA a deschis 176 de anchete penale si a emis 115 trimiteri in judecata in cazul a 155 de inculpati. In aceiasi perioada, instantele au pronuntat 49 de sentinte definitive in dosarele anchetate de DNA, in urma carora 64 de inculpati au fost condamnati. S-au pronuntat 43 de sentinte atacabile cu recurs, implicand condamnarea a 71 de acuzati. 39 de inculpati au fost achitati. Totusi, 24 dintre aceste achitari au aparut drept ca rezultat al dezincriminarii unor infractiuni relevante. Cazurile trimise in instanta au inclus dosare legate de un fost prim-ministru, un ministru, un fost ministru si actual membru al Parlamentului, doi alti membri ai Parlamentului, doi fosti membri ai Parlamentului, opt primari si doi presedinti de Consilii Judetene. Natura si numarul acestor dosare trimise in instanta de catre DNA sunt dovada continuarii prestatiei pozitive a anchetelor independente (non- partizane) in ce priveste cazurile de coruptie la nivel inalt. Numeroase anchete sunt initiate in urma plangerilor venite din partea cetatenilor sau ex-officio, ceea ce indica incredere publica in DNA precum si o abordare proactiva in ce priveste demararea anchetelor. Demararea unor anchete penale in privinta ministrilor sau fostilor ministri presupune o cerere oficiala, si drept urmare aprobarea ei fie de catre Presedinte sau, daca presoana este un membru al Parlamentului, de catre Camera respectiva a Parlamentului. Pe parcursul ultimelor 12 luni, Parlamentul a solicitat la cererea procurorilor initierea unor investigatii in patru astfel de cazuri de coruptie. Totusi, procedurile parlamentare s-au prelungit (cazurile in care Parlamentul a avizat inceperea urmaririi penale au durat 4 luni, 7 luni, 7 luni respectiv 10 luni). In doua cazuri, avizul a fost refuzat. In unul dintre aceste cazuri, parlamentarul respectiv si-a dat demisia, ceea ce a permis (inceperea urmaririi penale in urma avizului dat de Presedinte), dar celalalt caz (in care este implicat un fost premier) ramane blocat. In urma unei decizii a Curtii Constitutionale privind procedura de vot folosita in respingerea acestui caz, procurorul general a cerut Parlamentului sa reanalizeze refuzul de a cere deschiderea anchetei penale. In data de 23 iunie, Parlamentul a ajuns la concluzia ca aceasta cerere nu poate fi admisa. Aceasta decizie a fost contestata la Curtea Constitutionala. Felul in care instantele abordeaza procesele de coruptie la nivel inalt si in special viteza procedurilor din instanta raman problematice. Din cele 49 de decizii finale, la care s-a ajuns pana acum, fiecare caz a durat in medie doi ani si a presupus in medie 26 de audieri. Totusi, au existat 6 dosare incepute in 2004 si unul in 2003. Acestea sunt cazuri in care s-a pronuntat o sentinta finala. La 24 aprilie 2009, existau 462 de alte dosare DNA in curs de judecata, aflate in diverse faze. Este izbitor faptul ca practic nici unul dintre in nici unul din aceste cazuri de interes public maxim nu s-a pronuntat intr-o prima instanta o sentinta, cu atat mai putin o sentinta finala. (Printre aceste cazuri se numara cel al unui fost vicepremier, trimis in judecata la 6 iunie 2006, al carui proces dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit, singurele actiuni in acest dosar limitandu-se la discutarea unor chestiuni procedurale. Ancheta DNA in acest caz a durat mai putin de un an). Conform datelor disponibile pana la 25 aprilie 2009, din cele 21 de dosare vizand actuali sau fosti membri ai Guvernului sau Parlamentului trimisi in instanta incepand din 2006, o sentinta in prima instanta a fost luata intr-un singur caz. Sapte astfel de cazuri au fost trimise in instanta in 2006 si cinci in 2007. Unele dintre acestea au fost suspendate cu diverse ocazii sau au fost cazuri in care a trebuit sa fie cerut avizul parlamentului dupa ce incepuse deja urmarirea penala. Judecarea unor cazuri la nivel inalt dureaza deosebit de mult ca urmare a cererilor de amanare venite din partea avocatilor apararii. Exceptiile de neconstitutionalitate sunt invocatre adesea, asa cum se intampla si in cazul cererilor de a transfera un proces de la o instanta la alta, uneori in repetate randuri."

Z.O.