Stadiul reformelor in Justitie si indeplinirea angajamentelor privind obiectivele urmarite de monitorizarea pe Justitie ar putea avea "un impact psihologic" asupra altor discutii importante pentru Romania, cum a fi aderarea la Schengen, a declarat marti ambasadorul Suediei la Bucuresti, Mats Aberg, intr-un interviu acordat agentiei NewsIn. Dupa ce tara sa a preluat Presedintia UE la 1 iulie, ambasadorul Mats Aberg a discutat despre modul in care aceasta presedintie se va raporta la problemele esentiale pentru Romania. Astfel, diplomatul suedez a garantat faptul ca tara sa va face eforturi pentru a pastra o�demarcare clara intre stadiul�reformelor in domeniul justitiei si acordarea fondurilor europene. Experimentatul diplomat nu s-a sfiit sa vorbeasca nici despre cazul Ridzi, careia i-a sugerat, cu jumatate de gura, sa isi dea demisia. Intrebat ce semnal ar trebui sa perceapa Guvernul roman de pe urma faptului ca CE a anuntat un raport separat privind cheltuirea fondurilor europene�din Romania, Aberg a spus ca Romania trebuie sa ajunga la performantele celorlalte state membre. "Guvernul roman trebuie sa inteleaga ca�este necesar�sa actioneze la fel ca si toate celelalte state membre. Orice�decizie a�Comisiei Europene trebuie sa fie�luata cu prezumptia ca toate statele sunt tratate egal, dar daca unele state nu se ridica la nivelul de performanta cerut si nu actioneaza intr-o maniera egala cu celelalte state, atunci pot fi luate astfel de decizii ale CE (privind raportul separat pentru Romania -�n.r.)", a explicat Mats Aberg. "Si noua, in Suedia, ne-a luat cinci ani inainte sa-i dam de capat, pentru ca nu reuseam sa gestionam problema cum trebuie. Nu reuseam sa-i facem pe oameni sa aplice in mod corect si nu puteam folosi fondurile care ne erau puse la dispozitie. Pe de alta parte, noi nu am avut problema deturnarii fondurilor sau a reputatiei unei tari corupte", a�recunoscut ambasadorul. Important�este, potrivit lui Aberg,�ca aceasta evaluare privind fondurile "sa fie complet separata de monitorizarea pe justitie". "Cele doua rapoarte nu au nimic de-a face unul cu celalalt. Vom vedea ce constata raportul pe justitie si vom lua decizii in functie de asta. Apoi, vom vedea ce constata raportul pe fonduri. Cele doua nu trebuie amestecate in niciun fel, acest lucru este foarte clar", a atras atentia diplomatul. Comisia Europeana a anuntat saptamana trecuta ca va prezenta la 22 iulie raportul pe justitie, in timp ce pentru raportul pe fonduri nu a fost indicata o data, dar cel mai probabil va fi prezentat la toamna. Neindeplinirea reformelor din Justitie poate influenta negativ inclusiv negocierile pentru Schengen Ambasadorul Mats Aberg�spune ca ideea crearii unei legaturi intre justitie si fonduri nu a fost dorita de anumite tari sau guverne. "Nu sunt convins ca putem spune ca unele tari doreau acest lucru. A fost facuta o astfel de legatura�prin rezolutia din Bundestag, in declaratii ale unor europarlamentari inainte de alegerile europene si, totodata, in contextul�anumitor tensiuni interne in Romania, intre unii social-democrati si Monica Macovei. Eu nu sunt de acord cu ideea ca unele guverne au aceasta intentie. Intotdeauna exista voci diferte intr-un dialog politic, spunand lucruri diferite", a explicat diplomatul. "Eu cred ca este posibil ca aceste doua chestiuni sa fie tinute separate,�iar presedintia suedeza nu va face niciun fel de referiri incrucisate. Pe de alta parte, este destul de evident ca, dintr-un punct de vedere politic general, daca obiectivele de evaluare (benchmarks -�n.r.) nu sunt indeplinite, atunci va exista probabil un impact psihologic asupra altor discutii, cum ar fi aderarea la Schengen si alte astfel de subiecte", a atras atentia ambasadorul Suediei. Mats Aberg a insistat ca legatura intre aceste doua aspecte, daca�va exista,�se va face indirect, nu la un nivel oficial. "Nu va exista nicio legatura exprimata din punct de vedere oficial. Daca obiectivele de evaluare sunt indeplinite, ar fi mult mai usor pentru negociatorii romani pentru aderarea la Schengen sa spuna: 'Uitati, ne ridicam la standardele cerute'. Nu este necesar sa fie un impact negativ, ci si unul pozitiv care poate fi folosit", a completat el. Diplomatul suedez a aratat ca�toate obiectivele din cadrul mecanismului de cooperare si verificare pe justitie�"sunt gandite pentru a uniformiza cadrul legal si pentru a asigura ca o decizie judecatoreasca de aici (din Romania - n.red.)�are aceeasi calitate ca in alte state si ca poate fi acceptata in intreg spatiul european". Mats Aberg despre Ridzi: "Daca aceasta ancheta duce la o demisie..." Intrebat cum va influenta raportul pe justitie faptul ca la numai�sase luni de la formarea Guvernului, unul dintre ministri este anchetat de o comisie parlamentara pentru cheltuirea abuziva a banilor publici, Mats Aberg a insistat asupra aspectului pozitiv, spunand ca este bine ca neregulile au fost descoperite si ca lucrurile se vor clarifica. "Este bine ca exista niste caini de paza. Daca aceasta ancheta duce la o demisie... Mai este si cazul Nemirschi si o serie de alti oficiali si vrand-nevrand te gandesti uneori ca aceste chestiuni sunt folosite uneori in scopuri politice. Pe de alta parte, faptul ca aceste probleme sunt discutate deschis si critic, cred ca este un semnal pozitiv, nu negativ. E o nota buna pentru Romania. (...). Daca oficialii nu se comporta adecvat - si uneori poate fi vorba de neglijenta - atunci aceste chestiuni trebuie discutate si trebuie sa ne asiguram ca astfel de chestiuni nu se intampla din nou", a explicat ambasadorul. In ceea ce priveste faptul ca Parlamentul�nu�a fost de acord cu inceperea�urmaririi penale�a lui Adrian Nastase in�dosarul Zambaccian 1,�Mats Aberg a indicat, din nou, posibila ingerinta a politicului in actele de�justitie.�"Fara a fi partinitor, s-ar putea spune ca existe tendinta generala de a folosi�justitia in scop politic, ceea ce este tulburator", a spus el.

Z.O.