Republica Moldova a inregistrat regrese in 2008 la capitolele independenta presei si proces electoral, arata raportul Freedom House "Natiuni in Tranzitie", care claseaza aceasta tara pe locul 19 din 29, mai jos decat Georgia si Ucraina, dar mai sus decat Rusia, Kirgizstanul sau Tadjikistanul, informeaza NewsIn. Studiul Freedom House "Natiuni in tranzitie" a monitorizat 29 de tari din Europa si Asia Centrala in care procesele democratice sunt in tranzitie. Pentru fiecare tara au fost notate sapte categorii. Acestea sunt: guvernarea la nivel national, procesul electoral, societatea civila, independenta presei, guvernarea la nivel local, organizarea si independenta justitiei si coruptia. Este folosita o scala de la 1 la 7, in care 1 reprezinta un nivel inalt de democratizare, iar 7 un nivel scazut. In functie de punctajul obtinut la aceste categorii, pentru fiecare tara este calculat un scor al democratizarii. Republica Moldova are un scor general de 5,07, mai prost decat in 2007 cand a avut un scor general de 5,00. Cu acest scor general de 5,07, Republica Moldova este in partea a doua a clasamentului, pe pozitia 19 din 29, care o incadreaza la categoria "regim autoritar semiconsolidat sau teritoriu sub administrare internationala", ca si Armenia si Kosovo. Republica Moldova are un scor mai bun decat Rusia (6,11), Kirgizstan (6,04) sau Tadjikistan (6,14), dar mai prost decat Georgia (4,93) sau Ucraina (4,39). In preambulul capitolului dedicat Republicii Moldova se arata ca relatiile sale cu Romania au ramas tensionate in 2008, in pofida intalnirilor la nivel inalt din luna iunie dintre sefii celor doua state. In principalele orase au izbucnit proteste dupa ce Guvernul moldovean a refuzat sa semneze acordul de mic trafic la frontiera, sustinand ca mai intai trebuie semnat tratatul de baza. Premierul roman si-a anulat o vizita la Chisuinau la sfarsitul anului 2008, dupa ce Ministerul moldovean de Externe a cerut Romaniei sa se abtina de la declaratii publice impotriva statalitatii si suveranitatii Republicii Moldova. Pe de alta parte, formatul international de negocieri pentru solutionarea conflictului transnistrean, care include UE si Statele Unite, a fost in mare parte ignorat de autoritatile moldovene si ruse. in plus, ridicarea partiala a embargoului rus asupra vinurilor moldovenesti si discutiile bilaterale secrete despre solutionarea conflictului transnistrean au dovedit ca relatiile Chisinaului si Moscovei erau in curs de ameliorare. La capitolul "Guvernare democratica nationala", raportul mentioneaza ca presedintele Vladimir Voronin a continuat sa exercite controlul asupra tuturor autoritatilor statului. Inlocuirea premierului Vasile Tarlev, in martie, cu prima femeie sef de guvern din istoria tarii, Zinaida Greceanii, nu a risipit indoielile cu privire la lipsa de independenta a guvernului fata de Voronin. Desi noul guvern a anuntat un acces mai mare la informatii publice si un grad mai mare de deschidere in relatile cu presa si societatea civila, cooperarea a ramas in mare parte formala. Mai mult, Voronin si-a depasit prerogativele si le-a incalcat pe cele ale Parlamentului, ordonand serviciilor de informatii sa examineze finantarea partidelor politice si a institutiilor de presa. In premiera in ultimii sapte ani, Voronin s-a intalnit cu liderul separatist transnistrean Igor Smirnov, dar conflictul nu a fost solutionat in 2008. Dimpotriva, raportul a remarcat o tendinta de indepartare de negocieri in 2008, inclusiv din partea Statelor Unite si Uniunii Europene. Scorul Moldovei pentru guvernare democratica ramane neschimbat, la 5,75, din cauza perpetuarii exercitarii centralizate a puterii de catre ramura executiva. La capitolul proces electoral, raportul mentioneaza modificarea codului electoral, sustinuta in Parlament de comunisti si PPCD, ridicand pragul electoral de la 4 la 6%, interzicand aliantele electorale si introducand restrictii persoanelor cu cetatenie multipla.�Aplicarea selectiva si�cu intarziere�a noii legi a partidelor politice a ridicat temeri cu privire la posibilitatea partidelor de opozitie de a candida la alegerile care urmau. Liderii opozitiei s-au confruntat cu hartuieli constante si presiuni, prin intermediul unor cazuri penale "fabricate" de autoritati si cu atacuri ale presei controlate de comunisti si de aliatii lor. O sursa de ingrijorare a continuat sa fie folosirea resurselor administrative in scop electoral si impotriva candidatilor opozitiei.�Sistemul politic slab al Republicii Moldova nu a inregistrat evolutii majore in 2008. Presiunile din ce in ce mai mari asupra opozitiei inainte de alegerile din 2009 si abuzul autoritatilor de resursele administrative au�facut ca Moldova sa primeasca o nota mai proasta la acest capitol, de la 3,75 in 2007 la 4,00 in 2008. In ceea ce priveste societatea civila, raportul arata ca eforturile guvernului condus de Greceanii de a-si spori cooperarea cu aceasta infiintand Consiliul National pentru Participare au fost una dintre putinele tendinte pozitive in 2008.� Parlamentul nu a adoptat amendamentele necesare pentru imbunatatirea activitatii economice, si deci a sustenabilitatii financiare si institutionale a� ONG-urilor, in pofida apelurilor de a revizui legea asocierii publice. In consecinta, donatiile straine au continuat sa joace un rol crucial pentru acest sector. ONG-urile raman insa organismele care beneficiaza de cea mai mica incredere in Moldova, din cauza lipsei de transparenta a managementului si finantarii. In pofida unor usoare ameliorari, societatea civila nu�stabileste inca agenda publica si nu are un dialog real cu institutiile. In consecinta, ratingul Republicii Moldova la capitolul societate civila ramane neschimbat, la 3,75. Nici�in�ceea ce priveste presa independenta, legile moldovenesti nu sunt inca armonizate cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in special in ceea ce priveste "defaimarea statului si natiunii" interzisa prin Constitutie si pedepsele cu inchisoarea pentru calomnie si abuz verbal. Pe de alta parte, noua componenta a Consiliului de Coordonare a Audiovizualului (CCA) este politica. Anularea arbitrara de licente si acordarea licentelor pe baza loialitatii politice sunt printre cele mai alarmante practici ale CCA. Raportul remarca un atac fara precedent al postului de televiziune PRO-TV de catre deputatii crestin-democrati si faptul ca Teleradio-Moldova a continuat sa fie folosita ca un organ de propaganda al partidului aflat la putere.�Din aceste motive, ratingul Moldovei pentru presa independenta este mai prost decat in 2007, de la 5,50 la 5,75. Nota Republicii Moldova ramane constanta la capitolul guvernare democratica locala (5,75), deoarece capacitatea limitata a administratiilor locale este sever afectata de dominatia grupurilor de interese, nepotism si interese politice. Neschimbat ramane si ratingul la capitolul cadru judiciar si independenta - la 4,50 - pentru ca eforturile autoritatilor in acest domeniu au fost sporadice si incoerente. Judecatorii continua sa fie vulnerabili la coruptie si control politic, fiind adesea instrumente de presiune asupra opozitiei, iar tortura si relele tratamente raman principalele incalcari ale drepturilor omului in Republica Moldova. Coruptia este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta cetatenii moldoveni, dar Moldova este totusi singura tara CSI in care nici un functionar public nu a fost inchis pentru coruptie. Autoritatile moldovene au facut un pas important adoptand legea conflictului de interese si o noua lege de prevenire si combatrere a coruptiei, dar aceasta a fost adoptata cu o intarziere de trei ani. Consiliul�de Monitorizare Civila�al Centrului pentru Combaterea Coruptiei si Infractiunilor Economice - prima institutie supravegheata de cetateni, a fost infiintat anul trecut, dar ii lipseste finantarea, ceea ce inseamna ca depinde de stat. Atat ramura executiva, cat si cea legislativa au ignorat cateva initiative valoroase ale ONG-urilor pentru promovarea transparentei in randul functionarilor publici, iar combaterea coruptiei ramane una dintre principalele deficiente ale Republici Moldova, asa cum au aratat si oficialii europeni. in consecinta, ratingul la acest capitol ramane neschimbat, la 6. Pentru anul 2009, raportul prevede ca scena politica va fi dominata de alegerile parlamentare si prezidentiale, care vor intarzia reformele. Relatiile cu Romania, Ucraina si Rusia vor ramane problematice, din cauza intereselor lor bilaterale si regionale divergente.

Z.O.