La cinci luni de la intrarea in func�ie a primului presedinte american de culoare, Barack Obama, Senatul american a prezentat formal scuze in numele poporului american pentru "sclavie si segregarea rasiala", transmite joi AFP, preluat de NewsIn. Aceast� rezolutie simbolica a fost aprobata prin aclamare, democratii si republicanii fiind de acord cu termenii in care a fost redactat textul. Rezolutia urmeaza a fi adoptata si de Camera Reprezentantilor, dar nu necesita semnatura presedintelui Barack Obama. Rezolutia intervine inainte de ceremoniile anuale ce marcheaza abolirea sclaviei in Statele Unite in 1865, dupa R�zboiul de Secesiune. Textul recunoaste "nedreptatea fundamentala, cruzimea, brutalitatea si lipsa de omenie a sclaviei" si legilor segregationiste cunoscute sub numele de "legile Jim Crow", abolite in 1964 prin legea drepturilor civice, "Civil Rights Act", care interzice orice forma de discriminare in locurile publice. Textul le cere "scuze afro-americanilor in numele poporului american, pentru raul care le-a fost facut, precum si stramosilor lor care au suferit de pe urma sclaviei si legilor Jim Crow". In plus, textul reia termenii Declara�iei de Independen�� a Statelor Unite din 4 iulie 1776 �i cere "un nou angajament al Congresului fa�� de principiul potrivit c�ruia toate fiin�ele sunt create egale �i cu dreptul inalienabil la via��, libertate �i c�utarea fericirii". Totu�i, textul stipuleaz� clar c� rezolu�ia nu poate fi folosit� ca "punct de plecare pentru plangeri impotriva Statelor Unite". De altfel, grupul de alesi de culoare din Camera Reprezentantilor, si-a exprimat "ingrijorarea" asupra acestei din urma dispozitii. "Desi suntem mandri de aceasta rezolutie care este asteptata de mult timp, mai raman foarte multe de facut (...) pentru a crea cele mai bune perspective pentru toti americanii. Este singurul mod prin care se poate raspunde consecintelor sclaviei si legilor Jim Crow", a declarat joi senatorul Tom Harkin care a introdus proiectul de rezolutie. Senatorul republican Sam Brownback a calificat drept "istorica" rezolutia adoptata joi. Pe de alta parte, o ceremonie este prev�zuta la inceputul lunii iulie la Capitoliu, sediul Congresului, pentru a "marca ocazia", a dat asigurari Harkin. Presedintele Obama ar putea asista la acest eveniment. Fostul presedinte Bill Clinton isi exprimase "regretele" pentru rolul Statelor Unite in comertul cu sclavi. Predecesorul lui Obama, George W. Bush, calificase sclavia drept "una dintre cele mai mari crime din istorie", in timpul unei vizite din iulie 2003 in Senegal. Unele state americane au adoptat in legislativul loc rezolutii de condamnare a sclaviei. In iulie 2008, Camera Reprezentantilor prezentase scuze formal pentru prima oara in numele guvernului federal pentru "nedreptatea fundamentala, cruzimea, brutalitatea si lipsa de omenie" a sclaviei si segregarii rasiale. A fost primul act de cainta oficial. Primii sclavi africani au sosit in 1619 pe coastele coloniei britanice Virginia (est), inceputul unei perioade de 246 de ani de sclavie in istoria americana.

Z.O.