Presedintele Traian Basescu ne-a indemnat, acum doua zile, sa mergem la vot pe 7 iunie in semn de respect pentru ce a facut si ce va face Uniunea Europeana pentru romani. Pentru ca, "in cei 20 de ani de la Revolutie si pana in prezent, Uniunea Europeana a finantat cu miliarde de euro Romania, ca fonduri de preaderare, ca pregatire a intrarii Romaniei in Uniune". Si pentru ca "a fost un efort financiar facut de cetatenii europeni pentru cetatenii Romaniei. Pana in 2013 Romania va mai primi 32 miliarde euro nerambursabili, destinati modernizarii Romaniei". Ideea este ca nici-un politician roman post-decembrist nu a mentionat vreodata si ce ne datoreaza Occidentul. Iar daca nu amintesc ai nostri, ci doar se ploconesc, Vestul chiar nu are de ce sa fie invinuit ca nu-si aminteste. Sigur ca am vrut, ca orice om normal la cap, sa intram in NATO si sa aderam la UE. Doar suntem vecini cu "Stalin si poporul rus", care numai "bine" ne-au adus. In plus, faptul ca suntem membri ai Aliantei si ai Uniunii este garantie ca nu ne vom intoarce unde am fost. Niciodata. Asta insa nu inseamna sa uitam ca Vestul ne datora aceasta reparatie, chiar daca n-am fi indeplinit nici macar unul dintre criteriile de aderare. Pentru ca nu romanii au vrut comunism, ci el ne-a fost impus cu acordul occidentalilor. Imi permit sa amintesc doar cateva episoade in acest sens. Cel in care Regele Mihai trimitea emisari sa ceara srijin Cancelariilor occidentale, iar raspunsul era: Nu aveti suficienti comunisti in Guvern! Si sa citez din Jurnalul lui Ioan Hudita, ministru al Agriculturii in 1944 si 1945, in casa caruia, la 19 iunie 1944, a fost semnat protocolul dintre PNT, Partidul Liberal, PSD si Partidul Comunist, conform caruia a fost luata decizia iesirii Romaniei din razboiul impotriva Aliatilor. "Miercuri, 23 august 1944 - Buzesti mi-a spus sa-l informez pe Maniu ca la Presedintie au sosit doua telegrame, una de la Stirbei si alta de la Creteanu, de la Ankara, in dimineata aceasta, intre 7 si 8. Stirbei anunta ca "Aliatii nu dispun de nici-o forta aeropurtata pentru a fi transportata la Bucuresti si ca ei ne invata sa ne adresam Sovietelor pentru acceptarea armistitiului si sa avem toata increderea in ele". Citatul este din cartea "Jurnal politic. 1 ianuarie - 23 august 1944", Editura "Roza Vanturilor", 1997. Restul, e istorie. A sfintilor din inchisorile comuniste de la Aiud, Vacaresti, Dumbraveni, Jilava, Gherla, Poarta Alba, Craiova, Baia Sprie, Ocnele Mari, Galati, Botosani... (Care ani de zile credeau ca aud din celule zumzaitul avioanelor salvatoare. A celor care se rugau sa le bombardeze Aliatii casele, numai sa scapam de rusi.) A copiilor lor, si a copiilor copiilor lor. A celor care au apucat sa traiasca apoi nu atat frigul si foamea, cat spalarea creierelor, teroarea, schimonosirea firii. In loc de chip al lui Dumnezeu, comunistii ne vroiau maimutele lui Darwin. Nu stiu sa calculez nimic din toate astea nici in fonduri pre, nici in fonduri post-aderare.

Margarita GEICA