Autorul materialului este specialistul in stiinte istorice Serghei Kovaliov, colonel, seful Sectiei de cercetare a istoriei militare din regiunea de nord-vest a Rusiei, din cadrul Institutului pentru istorie militara de pe langa Ministerul rus al Apararii. "Toti cei care au studiat fara partinire istoria celui de-al doilea razboi mondial stiu ca acesta a inceput din cauza refuzului Poloniei de a satisface pretentiile Germaniei. Insa ceea ce se stie mai putin este tocmai ceea ce dorea sa obtina concret Adolf Hitler din partea Varsoviei. Ar fi de mentionat ca revendicarile germane erau moderate: includerea Freie Stadt Danzig (in prezent Gdansk) in componenta celui de-al treilea Reich, permisiunea pentru constructia unei sosele si a unei cai ferate extrateritoriale care sa lege Prusia Orientala de Germania. Cu greu poti califica aceste doua revendicari drept neintemeiate", scrie colonelul rus in articolul care risca sa inflameze relatiile si asa tensionate dintre Moscova si Varsovia. Polonia "aspira la statutul de mare Putere" In continuare, istoricul militar incearca sa-si argumenteze teoria referitoare la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial. "Majoritatea locuitorilor Danzigului, care fusese rupt de la Germania conform Tratatului de pace la Versailles (1919), era de nationalitate germana si isi dorea sincer reunificarea cu patria istorica. Absolut fireasca era in acest context solicitarea Germaniei (naziste) privind constructia soselei si caii ferate, mai ales ca nu atenta la asa-numitul 'coridor polonez', ce diviza teritoriul german", sustine colonelul rus, evocand pe aceeasi linie a argumentatiei si faptul ca Germania nu a recunoscut niciodata de buna voie efectele produse de Tratatul de la Versailles la granita sa estica. "De aceea, atunci cand la 24 octombrie 1939 Germania i-a propus Poloniei reglementarea problemei legate de statutul Danzigului si a 'coridorului polonez', nimic nu parea sa prevesteasca razboiul ce avea sa vina. Aspirand la statutul de mare Putere, Polonia nu voia sub nici o forma sa devina partenerul mai mic al Germaniei si a raspuns la aceasta solicitare cu refuz, ca de altfel, si la restul cererilor germane", scrie candidatul in stiinte istorice. Stalin, "fortat" sa recurga la pactul Ribbentrop-Molotov El expune in continuare versiunea deja traditionala ca lui Stalin nu ii mai ramasese nimic de facut decat sa incheie cu Hitler un pact de neagresiune (Ribbentrop-Molotov), pentru a amana fie si pentru o perioada scurta de timp razboiul cu Germania si de "a ocupa din timp noi pozitii de aparare la vest de vechea granita sovietica". In opinia Vremea Novostei, articolul mentionat ar trebui sa trezeasca interesul Departamentul german pentru apararea constitutiei, pentru ca tocmai aceasta institutie se preocupa de tentativele de a interpreta in acest mod istoria celei de-a doua conflagratii mondiale. Din punctul de vedere al actualelor autoritati ale Germaniei Federale, teza expusa de colonelul Koroliov aduce foarte mult cu justificarea regimului nazist aflat la acea vreme la conducerea Germaniei si care a fost condamnat ca un regim criminal, noteaza cotidianul rus, care se asteapta ca noua comisie infiintata de presedintele Dmitri Medvedev pentru combaterea falsificarii istoriei sa ia atitudine si ea fata de articolul postat pe site-ul Ministerului rus al Apararii. De la dictator sangeros, la "manager eficient" Lansand la o parte faptul ca, oricum, in spiritul sovietic, victima este intotdeuna vinovata pentru ca s-a intamplat sa se gasesca prin propria neglijenta si chiar ostilitate in preajma unui criminal "binevoitor" si de fapt "nevinovat", pactul incheiat intre cei doi criminali (Stalin si Hilter) a fost mai mult decat o ocupare din timp de noi pozitii de aparare la vest de vechea granita sovietica. A fost o impartire a Europei de Est clara ca lumina zilei. Asta ca sa nu mai vorbim ca "ocuparea din timp de noi pozitii la vest de vechea granita sovietica" a insemnat de fapt ocuparea prin forta a unei parti semnificative a Poloniei. Stat atacat de Germania nazista si injunghiat pe la spate de "binevoitorul" Stalin. Desigur, pana la moartea sa, Stalin nu a mai inapoiat nimic din ceea ce capturase dupa semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, adica "numai" cateva popoare si niste bucati semnificative din mai multe tari est-europene. In articolul sau, colonelul istoric se refera nu doar la Polonia, ci si la Holodomorul din Ucraina, marea foamete din 1932-1933, a carei recunoastere ca genocid, asa cum incearca sa obtina la nivelul international actualele autoritati de la Kiev, irita Moscova. "A suferit nu doar Ucraina, de foame a murit atunci jumatate din populatia Povoljiei, de aceea initiativa de a institui o zi nationala de comemorare nu reprezinta decat un act desantat de rusofobie", citeaza din articolul acestuia Vremea Novostei, care considera ca aceste idei converg cu actuala conceptie de predare a istoriei in scolile din Federatia Rusa, conform careia Iosif Stalin a fost nu un dictator sangeros, ci un "manager eficient". Judecand dupa textul de pe site-ul Ministerului rus al Apararii, nu este departe ziua cand si Hitler va fi catalogat si el drept un "manager eficient", isi exprima temerea ziarul moscovit, calificand ca nociva teoria lui Kovaliov, potrivit caruia statele mici din Europa de Rasarit sunt vinovate de esecul eforturilor destinate crearii unei contraponderi colective impotriva agresiunii fasciste. De fapt, Rusia incearca sa construiasca propriul "soft power" pe baza urii fata de Occident si pe mistificare, iar lupta impotriva falsificarii istoriei in dauna intereselor Rusiei este chiar in dauna Rusiei, concluzioneaza publicatia mentionata.

S.G.