Romania este singura tara din UE care identifica Parlamentul ca cea mai corupta institutie, legislativul fiind urmat in clasamentul romanilor de partidele politice si justitie, arata Barometrul Global al Coruptiei 2009 publicat miercuri de Transparency International, potrivit NewsIn. Barometrul Global�al Coruptiei 2009 al Transparency International acopera 69 de tari si�analizeaza experienta cotidiana a oamenilor�in ceea ce priveste�mita, coruptia sectorului privat si coruptia la nivel inalt in sase institutii - partide politice, demnitari si functionari publici, Parlament, afaceri si sector privat, sector juridic si mass-media.� O�treime (33%) dintre romanii inclusi in cercetarea sociologica considera Parlamentul ca fiind�zona cea mai corupta, in timp ce 17% au indicat�partidele politice, 18% justitia, 13% sectorul privat, 15% functionarii publici si demnitarii, iar 4% presa. Afacerile si partidele politice, cele mai corupte sectoare si institutii din Europa In plus, 69% dintre romanii chestionati considera ca actiunile guvernului actual in lupta impotriva coruptiei au fost ineficiente si 20% au apreciat ca sunt eficiente. Romania este singura tara din grupul sau regional (denumit UEA, care include statele UE plus�Islanda, Norvegia, Elvetia si Israel) care indica in proportie atat de mare Parlamentul drept cea mai corupta institutie, Lituania si Israelul�inregistrand 23% pareri negative, Bulgaria 21%, Cehia 12%, iar restul tarilor europene sub 10%. Cele mai vizate�institutii sau sectoare, din punctul de vedere al coruptiei, au fost, in Europa,�sectorul de afaceri (indicat de�opt tari) si partidele politice (sapte tari). In ceea ce priveste sectorul privat, cele opt tari�sunt: Olanda - 58%, Danemarca - 63%, Norvegia - 62%, Luxemburg - 43%, Islanda - 55%, Portugalia - 33%, Spania - 29% si Elvetia - 38%. Cele�sapte tari care au nominalizat partidele politice drept cele mai corupte sunt: Austria - 35%, Finlanda - 39%, Grecia - 58%, Ungaria - 42%, Israel - 40%, Italia - 44% si Marea Britanie - 30%. In schimb, Bulgaria este singura tara din Europa care indica justitia drept cel mai corupt sector, cu�o proportie�de 38% dintre persoanele chestionate, fiind urmata de Lituania (23%), Romania (18%), Portugalia (14%), Spania (12%), iar restul tarilor avand sub 10 procente. Alte trei tari considera demnitarii si functionarii publici drept cei mai corupti - Polonia (31%), Cehia (40%)�si Lituania (27%), in timp ce pentru presa procentajele ajung sub 20%, in afara de Elvetia, unde 21% indica mass-media drept cel mai corupt sector. Pentru fiecare dintre cele sase institutii luate in considerare respondentii au fost rugati sa acorde un claificativ de la 1 (deloc corupt) la 5 (extrem de corupt). Pentru partide politice, scorul Romaniei a fost de 4,3, la fel ca si al Bulgariei si al Israelului. Acest scor a fost depasit, in Europa, doar de Grecia, care a acordat un scor de coruptie de 4,4 partidelor politice, in timp ce Ungaria a inregistrat 4,2 si R. Moldova 3,6. In ceea ce priveste Parlamentul, Romania a fost singura tara din Europa care a identificat, cu un scor de 4,3, aceasta institutie drept cea mai afectata de coruptie, fiind urmata, in grupul sau regional,�de Bulgaria (4,2), Israel (4,0)�si Lituania (4,0). Alte tari, dintre cele analizate, care au considerat Parlamentul drept cea mai corupta institutie sunt Indonesia (4,4), Panama (4,6), dar si Statele Unite (3,9) in timp ce R. Moldova a inregistrat in scor de 3,4. Justitia este urmatoarea institutie considerata corupta in Romania, dupa Parlament Urmatoarea institutie considerata cea mai corupta�in Romania este justitia, scorul inregistrat fiind de 4,2, depasit, in UEA, doar de Bulgaria, cu 4,6. In schimb, pentru sistemul judiciar, multe state europene au scoruri sub 3,5: Ungaria (3,1), Spania (3,0), Austria (2,4), Grecia (3,4). In ceea ce priveste coruptia sectorului privat, acesta a obtinut in Romania un scor de 3,9, cel mai mare fiind cel al Ungariei (4,3) si al Islandei (4,3). Acelasi scor ca si Romania il mai au Bulgaria si Norvegia, pe continentul european. Scorul obtinut de demnitari si functionar publici este, pentru Romania, de 3,8, punctaje mai mari avand, in Europa,�Bulgaria (4,1), Italia (3,9) si Lituania (3,9). Cea mai putin corupta institutie din Romania, dintre cele analizate, este considerata mass-media, cu un scor de 3,4. In schimb, in alte tari, presa este catalogata cu scoruri mai mari de coruptie: Grecia (3,8), Ungaria (3,7), Norvegia (3,5)�si Luxemburg (3,5). De remarcat este ca Romania si Bulgaria au cele mai mari scoruri medii, adica valoarea obtinuta din media aritmetica a evaluariilor mentionate mai sus. Faptul ca Romania si Bulgaria sunt singurele tari din�UEA care au un punctaj mediu de 4,0 este o urmare a acordarii unui calificativ foarte apropiat de 5 (exterm de corupt) pentru mai multe institutii, explica Transparency International. In Europa, cele doua tari sunt urmate de Ungaria cu o medie de 3,8 si de Italia, Lituania si Grecia, cu o medie de 3,7. Majoritatea tarilor europene au o medie sub 3,5. De asemenea, realizatorii Barometrului, au impartit tarile analizate in�cinci grupuri diferite: tari afectate in proportie de peste 50% de coruptie, tari afectate intre 23% si 49% de coruptie, tari afectat intre 13% si 22%, tari afectate intre 7% si 12%, tari afectate 6% sau mai putin. 14% dintre respondentii romani au recunoscut ca au dat mita Romania, Grecia si Ungaria sunt singurele tari din UE care fac parte din categoria 13-22%, alaturi de acestea aflandu-se Serbia si Ucraina, dar si Kosovo, Belarus, Nigeria sau Pakistan. R. Moldova face parte din categoria 23-49%, in timp ce majoritatea statelor UE, inclusiv Bulgaria, fac parte din categoria 6% sau mai putin. Un alt aspect analizat de Barometrul TI este disponibilitatea cetatenilor de a plati mai mult pentru�a cumpara de la o companie care nu este corupta. Romania se claseaza in categoria tarilor in care foarte putini oameni au raspuns�afirmativ la�aceasta disponibilitate, sub 30%. Aceeasi situatia s-a inregistrat si in Polonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania, R. Moldova si Elvetia. In Austria sau SUA, peste 64% dintre respondenti ar fi dispusi sa plateasca mai mult, iar in Grecia, Portugalia, Rusia si Marea Britanie aceasta disponibilitate o au intre 46% si 64% dintre persoane. La intrebarea care verifica daca in ultimele 12 luni respondentul sau cineva care locuia in gospodaria sa a platit mita, 14% dintre respondentii romani au raspuns afirmativ, in Europa scorul fiind intrecut de Lituania, cu 30% raspunsuri afirmative, si Grecia, cu 18%, in timp ce Bulgaria inregistreaza 5%. In afara de Cehia, care are 11%, toate celelalte tari europene au sub 5% raspunsuri afirmative.

Z.O.