La vremea sa, Winston Churchill a numit Polonia "o hien� a Europei de Est", dar se pare c� Churchill nu avea dreptate - alta e �ara est-european� care merit� mai mult calificativul de hien�, iar �ara respectiv� este Romania, a scris mar�i portalul informa�ional de la Odesa timer.od.ua, citat de NewsIn. Iar pentru a da greutate afirma�iilor sale, autorul articolului "Romania Mare sau Hiena, subspecia est-european�" face ceea ce el nume�te "o incursiune in istorie". Romanii, descenden�ii ocna�ilor exila�i de Imperiul Roman Romania ca stat a ap�rut in 1877, scrie timer.od.ua, cand in fruntea principatelor unite ale Valahiei �i Moldovei a fost incoronat regele Carol I. Noul stat, prin ins�i denumirea sa - Romania - i�i sublinia descenden�a din Imperiul Roman, care existase cu 1.500 de ani mai devreme. Portalul noteaz� ironic c� o descenden�� indep�rtat� exista totu�i - actualul teritoriul al Romaniei a fost folosit de romani ca loc de surghiun pentru concet�enii lor certa�i cu legea - un gen de loc de exil cum era insula Sahalin (din vecin�tatea Japoniei - n.red.) pentru Imperiul Rus - o fund�tur� indep�rtat�, salbatic� �i rece. Deci, intr-o anumit� m�sur�, romanii aveau leg�tur� cu Roma - o parte din str�mo�ii lor erau ocna�i exila�i, scrie publica�ia ucrainean�. "Anexarea" Dobrogei In 1878 regatul a primit primul supliment teritorial - pentru sus�inerea moral� a Rusiei in timpul r�zboiului ruso-turc din 1877-1878 a primit Dobrogea de Nord. Picanteria situa�iei const� din faptul c� la inceputul r�zboiului Principatul unit era vasal al Imperiului Otoman �i, teoretic, trebuia s�-i sus�in� pe turci. A�adar, prima anexare teritorial� era de fapt o plat� pentru tr�dare - romanii au ales momentul cand suveranul sl�bit a ajuns in stare de r�zboi �i au smuls o parte din teritoriul acestuia, lingu�indu-se in acela�i timp pe lang� un nou suveran, scrie autorul articolului postat pe timer.od.ua. Urm�toarea anexare a fost a�teptat� de Romania tocmai 35 de ani - pan� in 1913. In sud-vestul ��rii se desf�ura cel de al doilea r�zboi balcanic, iar Bulgaria lupta concomitent impotriva Serbiei, Greciei �i a Imperiului Otoman - intreaga armat� bulgar� era prins� pe numeroase fronturi. Anume acest moment a fost ales de Romania pentru a-l lovi pe vecin pe la spate - f�r� s� intampine vreo rezisten��, armata roman� a trecut frontiera �i a avansat pana in apropiere de Sofia. Bulgaria nu avea altceva de f�cut decat s� capituleze. Conforma tratatului de la Bucure�ti, Romania a primit de la Bulgaria Dobrogea de Sud. A�adar, a doua anexare teritorial� a venit in urma loviturii neanun�ate, pe la spate, date unei ��ri care la acel moment lupta din r�sputeri cu for�e ale inamicului ce o dep�eau cu mult. "Ocuparea" Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei In anul urm�tor - 1914 - a inceput Primul R�zboi Mondial, ins� Bucure�tiul nu se gr�bea s� ia parte. El a�tepta �i se targuia. �i doar dup� ce Antanta a promis romanilor Transilvania care apar�inea Ungariei armata roman� a inceput manevrele militare. Rezultatele acestora au fost jalnice - in patru luni "urma�ii romanilor" au pierdut partea cea mai mare a teritoriului s�u, inclusiv capitala - Bucure�tiul. Iar la 7 mai 1918 chiar au semnat un armisti�iu cu Germania �i alia�ii acesteia. �i doar succesul trupelor Antantei in Balcani din toamna anului 1918, care au determinat transferul trupelor germane �i austriece spre vest, a permis romanilor s� reintre in r�zboi. Ei au f�cut acest lucru la 10 noiembrie 1918 - exact cu 24 de ore inainte de incheierea Primului R�zboi Mondial. De altfel, scrie site-ul ucrainean, pe romani nici nu-i preocupa prea mult r�zboiul mondial - ei erau interesa�i de noi teritorii, f�r� s� �in� cont cui apar�in acestea - du�manilor sau prietenilor de alt�dat�. Inc� din ianuarie 1918 armata roman�, folosindu-se de r�zboiul civil �i de anarhia de pe teritoriul fostului aliat - Rusia - trece Dun�rea �i Prutul, ajunge la Nistru, ocup� Basarabia �i o anexeaz� la sfar�itul lunii noiembrie. La inceputul anului 1919 aceea�i soart� era imp�rt�it� �i de o parte a Austriei - ducatul Bucovina. Iar pentru Transilvania lupta a durat pan� in august 1919, ins� �i aceasta a fost acaparat�. De notat c� pe niciunul din teritoriile men�ionate romanii nu constituiau o majoritate etnic�, avand maxim 35 la sut�, sus�ine publica�ia ucrainean�. Astfel, sub lozinca "unirii tuturor romanilor" �i folosid sl�biciunea vecinilor, Romania a rupt din ei buc�i din teritoriu, iar legalitatea acestor anex�ri este contestabil�. Romanizarea for�at� si asimilarea minorit�ilor "Pai �i nu este asta o hien�?", se intreab� sarcastic, ca o concluzie a istoriei repovestite, portalul timer.od.ua. Pe teritoriile acaparate, mai scrie publica�ia, a inceput imediat romanizarea intens�. De exemplu, in Basarabia in 1918 a fost adoptat� o lege a na�ionaliz�rii conform c�reia to�i locuitorii Basarabiei deveneau supu�i ai Romaniei �i erau obliga�i s� vorbeasc� �i s� scrie in limba roman�. Exilarea limbii ruse din sfera oficial� a avut repercusiuni in primul rand asupra miilor de func�ionari �i angaja�i. Potrivit unor estim�ri, zeci de mii de familii de cinovnici (func�ionari ai statului - n.r.) concedia�i din cauza necunoa�terii limbii sau din motive politice au r�mas f�r� vreo surs� de existen��. Procese similare aveau loc �i in Transilvania �i in Bucovina. Popula�ia local� r�spundea prin revolte armate, care erau in�bu�ite de armata roman� regulat�. Adic� prosperarea in comun cu popula�ia teritoriilor anexate a e�uat in mod evident, simte nevoia s� explice publica�ia ucrainean�. "Ins� �i pentru hiene vin uneori vremuri grele �i asta pentru c� cei care de�in puterea in aceast� lume nu au nici pe de parte intotdeauna nevoie de ele", i�i incheie portalul de la Odesa timer.od.ua articolul in care d� o interpretare proprie istoriei Romaniei. Virulentul articol la adresa Romaniei publicat de acest site intervine in condi�iile in care in ultimele zile s-au intensificat declara�iile acide dinspre presa sau diver�i politicieni de la Kiev inspre Bucure�ti. Atacurile au fost starnite de o declara�ie a pre�edintelui Traian B�sescu f�cut� recent la Piatra Neam� in care explica de ce Romania nu poate semna un acord de frontier� cu Republica Moldova - Romania consider� inutil� semnarea unui tratat de frontier� "care s� fac� din �eful statului roman un partener al lui Ribbentrop �i al lui Molotov", a spus B�sescu, subliniind c� acest demers ar fi impotriva obliga�iilor asumate de statul roman. Declara�ia a starnit nemul�umirea Chi�in�ului, dar �i critici din partea ministrului ucrainean al ap�r�rii, Iuri Ehanurov. Luni, Partidul Comunist din Ucraina a afirmat c� declara�iile pre�edintelui Traian B�sescu reprezint� un pericol pentru integritatea teritorial� a Ucrainei, pentru c� in acest fel pre�edintele B�sescu formuleaz� revendic�ri teritoriale asupra teritoriilor statelor vecine Romaniei.

Z.O.