Ideea guvernului roman de a introduce preventiv taxa Robin Hood ce presupune supraimpozitarea profitului bancilor straine care scot banii din Romania este criticata de Banca Nationala a Romaniei prin vocea economistului-sef, Valentin Lazea, care a subliniat in cadrul unei conferinte desfasurate la Institutul Bancar Roman (IBR) ca masura incalca libertatea contului de capital, noteaza, vineri, NewsIn. "Taxa Robin Hood nu este o decizie optima pentru ca ar incalca libertatea contului de capital la care Romania s-a angajat ca preconditie de aderare la UE. Ar pune gaz pe foc si ar indeparta si mai tare bancile din tara", a explicat oficialul. Lazea a precizat insa ca banca centrala poate obtine un efect similar celui ce s-ar obtine daca taxa Robin Hood s-ar aplica. "Daca Parlamentul va accepta propunerea BNR de a-i da acesteia puteri sporite, in sensul de a cere bancilor recapitalizare si, daca nu fac acest lucru, sa poat� BNR sa schimbe managementul si, la limita, actionariatul bancilor, atunci putem obtine pe o alta cale un efect similar", a adaugat reprezentantul bancii centrale. Creditarea bancilor scade mai mult decat este cazul La reuniunea de la IBR, Lazea a tinut sa mentioneze ca "Romania ar fi putut sa intre in aceast� criza la fel ca si Cehia, cu fruntea sus, daca nu ar fi avut trei probleme majore: deficit bugetar de 5,3% (din PIB), cel mai mare din ultimul deceniu, deficitul de cont curent de 12,3% (din PIB - n.red.) si ritmul foarte inalt de creditare - peste 60%". Oficialul a adaugat ca "deficitul de cont curent a scazut si creditarea bancilor scade mai mult decat este cazul sau ne-am fi asteptat", iar problema ce persista este deficitul bugetar, recomandand ca "toate solutiile trebuie sa nu agraveze problema ultima, cea a deficitului bugetar". Lazea a adaugat ca majorarea dobanzii de politica monetara la 10,25% in 2008 a redus "prea putin" creditarea. "Creditul a scazut prea putin ca urmare a acestei decizii, dupa criza a inceput sa scada creditarea. BNR nu este atotputernica pentru a stavili creditul, asa cum cred unii, dar face ce poate", a explicat economistul. De asemenea, oficialul BNR a criticat agentiile de rating pentru ca "tin prea putin cont" de ponderea exporturilor fata de PIB, de aportul creditului neguvernamental, precum si de dependenta redusa a Romaniei fata de importul de produse energetice, petrol si gaze. "La noi, raportul export/PIB e numai 24%, fata de 60-70% in tari precum Ungaria, Cehia sau Slovacia", in timp ce "creditul neguvernamental, ca si raport in PIB, este numai 39%, fata de 70-80% suta la suta in cazul altor tari, deci orisicat de rau va performa sectorul bancar, nu ar trebui sa afecteze economia la fel de mult ca si acolo", iar "in ce priveste importul de produse energetice, petrol si gaze, Romania, ca si Polonia, este cel mai putin dependenta de astfel de importuri, deci cea mai putin vulnerabila la schimbarile de preturi ale produselor energetice", a explicat oficialul, subliniind ca "sunt trei atuuri foarte puternice care, din pacate, nu sunt cunoscute de agentiile de rating sau de investitorii straini, fiindca in afara de cei care fac o analiza amanuntita, putini stiu despre aceste particularitati". In prezent, doua din cele trei mari agentii de rating - S&P si Fitch - acorda Romaniei calificativ fara recomandare de investitii (junk), cu perspectiva negativa, dupa ce au coborat ratingul in toamna anului trecut, in timp ce Moody's a mentinut Romania pe ultima treapta - Baa3 - din categoria de rating cu recomandare de investitii, cu perspectiva stabila. BNR spera sa nu foloseasca banii de la FMI In privinta acordului cu Fondul Monetar International (FMI) prin care BNR a obtinut un credit de circa 12,95 de miliarde de euro ce urmeaza sa intre in rezerva valutara, Lazea a afirmat ca "spera" ca resursele sa ramana "in camara BNR". "Speram sa nu consumam nimic din cele 13 miliarde de euro de la FMI, daca se va intampla ca bancile sa nu isi reduca expunerea fata de Romania. Sunt buni de pus in camara si tinut pentru zile negre", a explicat oficialul BNR. Din pachetul de finantare de 20 miliarde euro de la institutiile internationale, 12,95 miliarde euro provin de la FMI, prima transa, de 5 miliarde euro, intrand deja la inceputul lunii mai in rezerva BNR. Inflatia de 6,45% nu este inca o problema "La 6,45%, inflatia nu este inca o problema, speram sa vin� in jos, nici nu trebuie sa creem una artificiala. Inflatia de peste 10% ar fi o problema", apreciaza economistul BNR, subliniind insa ca, atat timp cat de vorbeste de cresteri salariale de 30%, Romania va fi in criza permanenta. "Cat timp vorbim de cresteri de peste 30%, vom fi in criza permanenta, pentru ca diferenta dintre aceste cresteri si productivitatea muncii se duce in inflatie sau in cursul de schimb, in depreciere. Daca nu putem intelege chestia asta, o sa mai stam si o sa avem aceleasi probleme", a explicat oficialul. Potrivit ultimelor date statistice, rata anuala a inflatiei a coborat, in aprilie, pana la 6,45%, de la 6,71% in martie, pe fondul ieftinirii tarifelor la servicii si stagnarii preturilor la alimente.

A.I.