Atacurile publice fulminante ale Presedintei Camerei Reprezentantilor, Nancy Pelosi, la adresa CIA vor afecta sever capacitatea Agentiei de a recruta surse de informatii importante in tarile inamice pentru ani de acum incolo, este de parere fost sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe a Romaniei comuniste /DIE/, Ion Mihai Pacepa, intr-un articol aparut pe site-ul www.frontpagemag.com, in care acesta se declara uimit de faptul ca Pelosi ataca CIA pentru castiguri politice personale, informeaza Agerpres. Pentru Pacepa, atacurile lui Pelosi vor avea efecte negative asupra posibilitatilor de recrutare externe ale CIA, deoarece nici un oficial important dintr-o alta tara nu isi va pune viata in mainile unui serviciu de spionaj strain care este pus la zid de propriul guvern. Exista multe moduri prin care un serviciu de spionaj isi poate pierde credibilitatea, cum ar fi lipsa respectului pentru propriile angajamente si expunerea surselor si operatiunilor sale fara a tine cont de protectia acestora, insa cel mai daunator, crede Pacepa, este blamul public dat de propriul guvern. Spionajul romanesc distrus de actiunile lui Ceausescu Fara a avea intentia de a compara CIA cu DIE, Pacepa sustine ca analogia cu ceea ce s-a intamplat la un moment dat cu acesta ar putea totusi oferi o lectie. In momentul culminant al Razboiului Rece, DIE a recrutat agenti la nivelul cel mai inalt pentru Blocul Sovietic din NATO, cum ar fi seful departamentului pentru documente secrete (FranIois Rousilhe) si directorul adjunct pentru finante al NATO (Col. Nahit Imre), platindu-i cu napoleoni din aur. Ambii au fost arestati in cele din urma de DST /serviciul francez de informatii/, iar dictatorul roman Nicolae Ceausescu a ordonat o ancheta publica razbunatoare asupra activitatilor DIE. Din acel moment, DIE nu a mai reusit niciodata sa recruteze vreo sursa semnificativa din tarile pe care le viza. CIA a ajutat SUA sa castige Razboiul Rece fara sa traga un foc de arma pentru ca era o organizatie ultra-secreta, creditata de guvernul sau si capabila de a-si proteja sursele si metodele de expunerea publica. Acest lucru a permis CIA sa castige increderea multor oficiali de rang inalt atat din Europa de Est cat si din Europa Occidentala. Unii dintre acestia au devenit artizanii democratiei, altii luptatori impotriva comunismului. La inceputul anilor 70, cand a decis sa treaca la CIA, Pacepa povesteste ca a amanat decizia deoarece la acel moment Comisia Rockefeller a denuntat public agentia drept organizatie scapata de sub control, in timp ce Comisia Church a vorbit despre ea ca despre o organizatie care nu putea fi creditata. Fostul oficial DIE vorbeste apoi de vizita in Statele Unite pe care a intreprins-o alaturi de Ceausescu in martie 1978 si de primirea triumfala pe care i-a facut-o dictatorului roman administratia Carter. La patru luni dupa aceasta, Pacepa a fugit si a povestit administratiei americane ca omul admirat era de fapt un terorist international care si-a facut averea din traficul de arme si care era in curs de a vinde arme de distrugere in masa unor state teroriste. Esecul CIA, profitul MI6 Potrivit lui Pacepa, atunci cand in 1978, a intrat in structurile CIA, el a sperat ca alti sefi de servicii secrete sa ii urmeze pasii, insa acest lucru nu s-a intamplat. Un nou val de anchete ale Congresului in privinta CIA a bombardat presa, expunand esecurile agentiei in ceea ce priveste modul cum a avut grija de cei care ii ofereau informatii, speriindu-i pe potentialii doritori. Asa s-a intamplat cu fostul colonel KGB Vasili Mitrohin care a petrecut 12 ani strangand o vasta colectie de 25.000 de documente secrete ale KGB-ului si care intentiona sa isi ofere arhiva CIA, dar care a oferit-o intr-un final echivalentului sau britanic, MI6, deoarece acesta i-a oferit mai multe asigurari in privinta securitatii personale. In SUA insa, comisia care ancheta atentatele de la 11 septembrie 2001 a irosit, crede Pacepa, 567 de pagini pentru a condamna oficial CIA pentru ca nu i-a identificat pe cei 19 teroristi implicati. De asemenea, Comisia a acuzat CIA ca nu a fost in stare sa il prinda pe Ben Laden, desi azi nimeni nu isi aminteste ca teroristul american, Eric Rudolph, era in libertate la cinci ani dupa atentatul din 1996 de la Jocurile Olimpice de la Atlanta, in pofida cautarilor masive organizate de mii de agenti ai FBI, de politie si de voluntarii. Presedintele Barack Obama a devenit cel de-al 44-lea presedinte al SUA deoarece a promis sa aduca schimbarea. Schimbarea obiceiului politicienilor de la Washington de a-si construi carierele politice subminand comunitatea de informatii este un bun inceput pentru aceasta schimbare. America este in razboi, iar instrumentul sensibil al securitatii nationale trebuie folosit pentru a proteja SUA, nu pentru a imbunatati imaginea unor politicieni ambitiosi, incheie Pacepa

Z.O.