Critica adus� de Traian B�sescu mo�tenirii geopolitice staliniste este indreptat� impotriva recunoa�terii R. Moldova in grani�ele sale actuale �i ar putea ridica chestiunea altor unific�ri �i repara�ii istorice, bazate pe no�iunea dreptului etnic asupra teritoriului, scrie un analist rus, citat de NewsIn. Apelul f�cut la istorie de c�tre pre�edintele roman nu reprezint� doar un simplu interes pentru trecutul patriei sale. La mijloc este, nu in ultimul rand, �i un interes de consolidare a pozi�iei regionale pe seama statelor vecine, scrie expertul rus Serghei Markedonov."�i acest interes este legitimat o dat� in plus prin critica adus� mo�tenirii geopolitice staliniste, pozi�ie care poate sensibiliza Europa �i SUA", se arat� in articol. Intr-o analiz� publicat� mar�i, expertul Institutului de analiz� militar� �i politic� de la Moscova se refer� la declara�ia lui Traian B�sescu, care a spus c� semnarea unui tratat de frontier� cu Republica Moldova "ar consfin�i pactul Molotov-Ribbentrop". Pre�edintele Traian B�sescu a declarat recent la Piatra Neam� c� Romania consider� inutil� semnarea unui tratat de frontier� "care s� fac� din �eful statului roman un partener al lui Ribbentrop �i al lui Molotov", explicand c� acest demers ar veni impotriva obliga�iilor asumate de statul roman. Retoric� moderat� fat� de perioada 1918-1940 Revenirea in actualitate a problemei frontierei in mai 2009 nu este una intampl�toare, consider� expertul rus. "In Moldova vecin�, alegerile parlamentare au provocat o criz� intern� serioas�. Puterea este comunist�. �i mergand pe aceast� logic� (mai precis aducand-o la absurd), spune Markedonov, putem ajunge la concluzia c� aceasta (puterea comunist� - n.r.) este practic mo�tenitoarea pactului Molotov-Ribbentrop, spre deosebire de "Romania european� democrat�". Expertul rus sus�ine c� participarea la forumul de la Piatra-Neam� a unor lideri politici moldoveni "liberali" orienta�i spre Bucure�ti (Markedonov face referire la primarul Chi�in�ului Dorin Chirtoac� - n.red.) reprezint� un caz special, cand na�ionali�tii se pronun�� impotriva propriului stat, considerandu-l parte al altui proiect na�ionalist. "Binein�eles nu trebuie s� consider�m, a�a cum o fac unii anali�ti de la Kiev, Moscova �i Tiraspol, continu� expertul rus, c� ini�iativele Bucure�tiului in politica sa extern� repet� modelele perioadei 1918-1940. Retorica lui B�sescu �i a membrilor echipei sale este mai moderat� �i este orientat� spre valorile europene", adaug� Markedonov. "Spre deosebire de cet�enia rus�, cea roman� deschide o 'fereastr�' in Europa" El reaminte�te c� pre�edintele roman s-a exprimat in favoarea unific�rii Moldovei �i Romaniei atat inainte, cat �i dup� aderarea la UE. "Bucure�tiul este preg�tit in prezent s� "gr�beasc�" unificarea "celor dou� p�r�i ale na�iunii romane�ti". �i asta, in condi�iile in care in problema autodetermin�rii provinciei sarbe Kosovo, Romania sus�ine o pozi�ie opus�, mai spune analistul rus. Bucure�tiul este ingrijorat c� autodeterminarea fostei provincii autonome sarbe va deveni un exemplu prost pentru minoritatea etnic� maghiar� care populeaz� compact unele regiuni ale Transnilvaniei. A�a sau altfel, Romania acord� in fiecare an in jur de o mie de burse pentru studen�ii originari din Republica Moldova. Pentru o republic� mic� cu o popula�ie de pu�in peste patru milioane, un asemenea ajutor pare destul de impun�tor. "A�a cum Rusia acord� cet�enia rus� locuitorilor Abhaziei �i Osetiei de Sud, Romania acord� cet�enie pentru moldoveni. Ins� spre deosebire de cet�enia rus�, cea roman� deschide o 'fereastr�' in Europa. In acela�i timp, in pofida retoricii europene, Romania nu consider� necesar� semnarea acordului de frontier� cu Moldova", spune Markedonov. Precedente in Kosovo �i in Caucaz Expertul rus reaminte�te c� in afar� de Republica Moldova, Bucure�tiul mai are rela�ii complicate �i cu Ucraina din cauza unor probleme teritoriale. Dar, spre deosebire de situa�ia cu Moldova, Kievul �i Bucure�tiul au semnat in 1997 Acordul de bun� vecin�tate �i cooperare dintre Romania �i Ucraina, de�i problemele teritoriale intre cele dou� ��ri au r�mas, remarc� Markedonov. Iar in acest context inc� o declara�ie impotriva pactului Molotov-Ribbentrop, indreptat� practic impotriva recunoa�terii Republicii Moldova in actualele ei frontiere, ridic� mai multe intreb�ri fundamentale, spune expertul rus. Una dintre probleme, sus�ine el, este legat� de m�sura in care UE este gata s� incurajeze tendin�ele na�ionaliste practic necamuflate ale noilor s�i membri. "Pentru c�, dac� analiz�m mai bine idea lui Traian B�sescu, vedem c� aceasta nu este decat o varia�iune liberal� a ideii Romaniei Mari", conchide Markedonov. In orice caz, ini�iativele de genul celei a lui Traian B�sescu trebuie s� genereze unele concluzii. Dac� logica etniciz�rii politicii, cand de facto este introdus� no�iunea dreptului etnic asupra teritoriului, nu va fi condamnat� de UE, preocupat� de lupta cu fantomele comunismului sovietic, atunci chestiunea altor unific�ri �i repara�ii istorice (legate de factorul etnic maghiar sau albanez) poate da peste cap frontierele Europei de dup� cel de-al Doilea R�zboi Mondial. De altfel, precedente in Kosovo �i in Caucaz exist� deja, avertizeaz� Serghei Markedonov, expert al Institutului de analiz� militar� �i politic� de la Moscova.

Z.O.