Titlul articolului publicat in hebdomadarul politic german atribuie fostei republici sovietice �i prea pu�in m�gulitorul atribut "Azilul de s�raci al Europei". Recentele alegeri urmate de puternice mi�c�ri protestatare au catapultat zile la rand Republica Moldova in prim-planul actualit�ii romane�ti, nu neap�rat �i in cel al mass media europene. Der Spiegel readuce in aten�ia opiniei publice occidentale trista soart� a unei ��ri al c�rei tineret flutura in zilele r�zmeri�ei drapelul Uniunii Europene in fa�a Parlamentului din Chi�in�u. Pe cind Romania inten�ioneaz� s� ofere in mas� pa�apoarte cet�enilor moldoveni de etnie roman�, Rusia face curte provinciei separatiste Transnistria, men�ioneaz� autorul. Mascarada comunismului moldav

		Voronin - Zigeunerbaron

Riscand s� fie zdrobit� ca intre dou� pietre de moar� de amintitele strategii, Republica Moldova r�mane "o patrie din eprubet�" doar pentru comuni�tii de la Chi�in�u care, prin manipularea mass-media autohton� �i prin foarte probabile masive fraude electorale, �i-au asigurat majoritatea absolut� in Parlament. De�i continu� s� fluture drapelul ro�u, comuni�tii afla�i la putere au aruncat demult peste bord bagajul ideologiei stangii, dup� ale c�rei valori "materiale" varstnicii locuitori ai republicii suspin� inc�. Cu un clan corupt in jurul pre�edintelui Voronin, care aduce mai degrab� a "buliba�� decat a lider sindicalist", comunismul moldav nu mai are in comun cu defunctul socialism sovietic decat "mascarada", scrie autorul articolului. Voronin �i clanul s�u nu mai sunt intru totul nici pe placul comuni�tilor de la Chi�in�u, intre ale c�ror randuri s-a ivit discordia. Iar opozi�ia politic� a ��rii este favorabil� Romaniei, primarul Chi�in�ului �i-a f�cut studiile superioare la Bucure�ti. Der Spiegel: Forma�iunea statal� de dincolo de Prut, un "produs artificial", creat de Stalin in urma Pactului cu Hitler Potrivit Deutsche Welle, articolul focalizeaz� �i pozi�ia Romaniei dar �i istoria contorsionat� a forma�iunii statale de dincolo de Prut, care este de fapt un "produs artificial", creat de Stalin in urma Pactului cu Hitler. Destr�marea Uniunii Sovietice agraveaz� temerile locuitorilor Transnistriei, majoritar ucraineni �i ru�i, de a fi romaniza�i, accentuind impulsul popula�iei rusofone de a da inapoi roata istoriei, totul culminind cu un r�zboi civil in 1992 �i cu proclamarea unilateral� a Republicii Transnistria, nerecunoscut� interna�ional dar sprijinit� economic �i financiar, consolidat� militar, alimentat� cu gaz de c�tre Rusia. De�i Moscova nu a recunoscut independen�a acesteia, cercurile conservatoare ale Kremlinului i�i intensific� influen�a asupra Transnistriei �i a Republicii Moldova, mai ales pentru a impiedica alunecarea acesteia din urm� spre NATO. Pentru o reunificare a Republicii Moldova cu Romania deocamdat� nici Moscova �i nici Uniunea European� nu sunt preg�tite. Dac� intr-o bun� zi "Romania Mare" va deveni realitate, Europa va trebui s� se obi�nuiasc� cu existen�a unui mic stat datand de 19 ani care se nume�te Transnistria, conchide ziaristul Uwe Klussmann, corespondentul revistei DER SPIEGEL la Moscova.

Z.O.