Nepotismul este una dintre caracteristicile principale ale universit�ilor romane�ti, in 95% dintre institu�iile de inv��mant superior de stat existand un num�r ridicat de familii, se arat� in raportul Competi�ia Corectitudinii Universitare, prezentat, luni, de Coali�ia pentru Universit�i Curate, informeaz� NewsIn. In raport este dat� ca exemplu o facultate in care lucreaz� nu mai pu�in de opt perechi de persoane inrudite, din totalul celor 45 de cadre didactice. "Este o problem� care agraveaz� starea sistemului inchis in inv��mantul superior romanesc", se men�ioneaz� in raport. Posturi cu dedica�ie De�i majoritatea universit�ilor respect� toate prevederile legale la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, la interviurile respective se prezint� un singur candidat. Astfel, majoritatea posturilor par a fi "dedicate" unei singure persoane dinainte stabilite, concursurile fiind, totu�i, sub acoperire legal�, spun raportorii Coali�iei pentru Universit�i Curate (CUC). Mai mult, promovarea pe un post de profesor sau conferen�iar se face in interiorul universit�ii, nu prin cooptarea de noi cadre, ceea ce inseamn� c� promovarea nu este un proces competitiv de recunoa�tere a valorii, ci o etap� care vine de la sine in cariera universitar�. CUC a al�turat raportului un clasamament al integrit�ii universit�ilor de stat din Romania, in care pe ultimele locuri se afl� Universitatea de �tiin�e Agronomice �i Medicin� Veterinar� �i Universitatea de Medicin� �i Farmacie "Carol Davila", ambele din Bucure�ti. Primele in top, altfel spus cele mai integre institu�ii de inv��mant superior din �ar�, sunt Universit�ile de Medicin� �i Farmacie din Targu Mure� �i Cluj-Napoca, Universitatea "Al. Ioan Cuza" din Ia�i, Academia de Studii Economice Bucure�ti �i Universitatea Maritim� Constan�a. Regulile privind plagiatul, complet ignorate in majoritatea universit�ilor Pe de alt� parte, evaluarea corectitudinii academice, zona care include plagiatul, performan�a academic� �i corectitudinea procesului academic arat� c� 18 universit�i sunt sub media de 20 de puncte, 6 sunt egale cu media �i restul de 18 universit�i sunt deasupra mediei. Aceste cifre demonstreaz� de fapt toleran�a sc�zut� la fenomenul plagiatului, a c�rui amploare este de natur� s� ingrijoreze, faptul c� regulile, acolo unde exist� �i unde nu las� loc la interpret�ri datorit� ambiguit�ii, nu sunt aplicate. Astfel, in 71% dintre universit�i, regulile privind plagiatul sunt complet ignorate. Circa 50% din universit�ile din Romania au fost penalizate pentru nereguli Mai mult de jum�tate dintre universit�ile din Romania au fost penalizate dup� anchete ale autorit�ilor pe cazuri de corup�ie, h�r�uire sexual�, discriminare sau fraude financiare, se mai arat� in raportul Competi�ia Corectitudinii Universitare. Potrivit acestui raport, 52% dintre universit�ile romane�ti au fost sanc�ionate. Astfel, in 16% din universit�i au fost implicate in procese cu angaja�ii sau cu studen�ii pe chestiuni de corectitudine �i au pierdut, in 14% din institu�ii au existat cazuri anchetate de procuratur� pentru corup�ie, h�r�uire sexual� �i discriminare, in 17% din cazuri au existat rapoarte negative ale Cur�ii de Conturi, ale G�rzii Financiare sau ale corpul de control al ministerului, iar in 10% dintre cele 42 de unit�i investigate de Coali�ia pentru Universit�i Curate (CUC), au existat dovezi de falsificare grav� a diplomelor in ultimii 10 ani. In ceea ce prive�te administrarea banilor, s-a constatat c� exist� cazuri in care achizi�iile publice se "aranjeaz�", sunt firme "preferate" care ca�tig� consecvent licita�iile pentru produse sau servicii, sus�ine raportul CUC. Mai exist� o serie de elemente ce pot ridica suspiciuni privind practicile de achizi�ii, �i anume existen�a unui num�r foarte mare de achizi�ii desf�urate prin cereri de oferte �i nu prin licita�ii deschise, frecven�a mare a contractelor, pentru sume considerabile alocate prin cerere de ofert�, c�tre aceea�i societate comercial�, �i existen�a catorva firme care au incheiat mai multe contracte cu universit�ile prin ofert� �i chiar prin negocieri cu o singur� surs�. Lips� de transparen�� Potrivit raportorilor CUC, ceea ce treze�te suspiciune in cheltuirea banilor este, mai ales, refuzul institu�iilor de inv��mant de a furniza documentele contabile complete, refuz motivat fie de o administrare financiar� proast�, fie de incercarea de a ascunde eventuale nereguli. Aceast� lips� de transparen�� se inregistreaz� in 38% dintre cazuri. Clasamentul a fost alc�tuit dup� ce echipe formate din exper�i �i studen�i au evaluat 42 dintre cele 56 de universit�i de stat din �ar�, pe criteriile transparen�� �i corectitudine administrativ�, corectitudine academic�, calitatea guvernan�ei �i management financiar. Evaluarea s-a f�cut in perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009, dup� intalniri cu conducerea institu�iilor, cu studen�ii acestora, cu sindicatele �i cu alte p�r�i interesate, dar �i dup� trimiterea de solicit�ri la care trebuia s� se primeasc� r�spuns in termenul legal. Grupul de ini�iativ� al CUC este format din Alian�a Na�ional� a Organiza�iilor Studen�e�ti din Romania, Asocia�ia Ad Astra, Asocia�ia FAR, Asocia�ia Pro Democra�ia, Asocia�ia Profesional� pentru Educa�ie �i Cercetare EduCer din Romania, Centrul Euroregional pentru Democra�ie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Colegiul Noua Europa, Grupul pentru Dialog Social, Grupul pentru Reforma Universitar�, Societatea Academic� din Romania, Societatea Roman� de �tiinte Politice, Solidaritatea Universitar�.

Z.O.