Cu doar doua zile inainte de praznuirea sarbatorii Pastelui evreiesc, profesorul Adam Zartel, seful departamentului de arheologie de la Universitatea din Haifa, a anuntat ca a descoperit locul asezarii biblice Ghilgal, pe unde au intrat in Canaan triburile iudee, dupa iesirea din robia egipteana. Dintre toate paginile Cartii Cartilor, cele referitoare la exodul anticilor evrei si cucerirea Canaanului - Tara Promisa - au fost dintotdeauna dificil de probat din punct de vedere istoric, datorita inexistentei dovezilor arheologice. In Biblie sta scris: dupa moartea lui Moise, Domnul a zis lui Iosua, "acum, scoala-te, treci Iordanul, tu si tot poporul tau, si intrati in tara pe care o dau copiilor lui Israel". Au urmat trecerea Iordanului, taierea imprejur pentru a doua oara, praznuirea Pastelui, luarea Ierihonului si marile batalii de la Gabaon si Merom, si impartirea Tarii Canaanului intre cele 12 triburi israelite. Toate aceste evenimente sunt descrise in cartea biblica "Iosua". De cateva decenii, arheologul Adam Zartel, seful departamentului de arheologie de la Universitatea din Haifa, sapa pamanturile din jurul raului Iordan cautand probele care ar putea confirma cele scrise de cronicarul biblic. Norocul i-a suras omului de stiinta, care a descoperit cinci "talpi de om uriase", trasate cu pietre. Profesorul Zartel spune ca e vorba de un fel de amprente puse de iudeii antici asupra pamanturilor luate in stapanire. Cu acest prilej, Zartel a identificat si locul unde se inalta vechiul Ghilgal de care scrie Biblia: "Cand au iesit preotii, care duceau Chivotul Legamantului Domnului, din mijlocul Iordanului, si cand au calcat cu talpa picioarelor pe uscat, apele Iordanului s-au intors la locul lor... Poporul a iesit din Iordan si a tabarat la Ghilgal, la marginea de rasarit a Ierihonului ..." Cronicarul biblic relateaza in continuare cum au fost luate din apele Iordanului 12 pietre si au fost asezate la Ghilgal, pentru ca atunci cand se va pune intrebarea ce reprezinta acele pietre sa se stie ca "Israel a trecut Iordanul pe uscat". In interiorul acestor "talpi uriase" de picior de om, erau cantonati, probabil, luptatorii cu familiile lor; ele dateaza din epoca bronzului (sec. XII-XIII inainte de era noastra).

Tesu SOLOMOVICI