O noua reuniune a principalelor asociatii ale editorilor de carte a scos in evidenta cu pregnanta dezinteresul cel putin suspect al oficialilor de la Cultura si Educatie, pentru implicarea in proiecte de anvergura care sa sprijine creatia romaneasca in domeniu. Dezbaterea "Criza culturii scrise. La marginea Europei" a fost organizata de Uniunea Editorilor din Romania (UER), cu participarea Asociatiei Editorilor din Romania (AER), moderator fiind Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei "Pro Democratia". In deschidere, acesta a lansat o intrebare retorica, privitoare la faptul ca, in mod sistematic, guvernele la putere dupa 1989 au dus o politica mai degraba nociva fata de cultura scrisa romaneasca: "Sa fie o noua incercare a corporatiilor multinationale, pentru a prelua controlul culturii? In viziunea neo-liberalilor, criza trebuie sa distruga toate fortele de reactie dintr-o zona, pentru a se impune politici si strategii noi." El a remarcat ca, fara o presiune asupra guvernantilor, nu se va schimba nimic in bine, mai ales in conditiile in care bugetul Ministerului Culturii (MCC) s-a prabusit in 2009, de la 0,80%, cat a fost anul trecut, la numai 0,15%. Atac la lipsa de fair-play a unor gazete Grigore Arsene, presedintele AER si directorul Editurii Curtea Veche, e de parere ca mai multe provocari ameninta cartea. "Este Internetul, dar si descoperirea faptului ca vehiculul carte e un domeniu foarte bun pentru publicitate. Ma refer la concurarea editurilor de catre cotidiene care tiparesc constant diverse carti, vandute sub costul lor real, ceea ce reprezinta o practica neloiala. Pe de alta parte, distribuitorii isi revarsa propriile probleme numai asupra editurilor, percepand tarife marite. Azi, nu mai exista librarii de carte adevarate, cele mai multe sunt corcite cu tot felul de alte produse. In timp ce tipografiile scad preturile, lanturile mari, gen Diverta, fac exact invers", a spus Arsene. Mihai Penescu, presedintele UER si directorul Grupului Editorial ALL, l-a completat, amintind jongleriile Ministerului Educatiei (MECI) cu fonduri alocate in mod normal achizitiei de carte, referindu-se la dotarea bibliotecilor scolare si la programul "100 de euro pentru profesori", anuntat ca fiind revitalizat la urmatoarea rectificare de buget. "Care buget, cand nu se vorbeste decat despre criza si recesiune? Am aflat o stire care m-a bulversat. Uzinele Dacia-Renault au cerut de la statul roman un ajutor de circa 13.000 de euro pe angajat. Nu stiu cat de corect ar fi ca o firma straina sa fie ajutata de Guvernul Romaniei, dar daca eu as primi un asemenea ajutor, proportional cu numarul angajatilor mei, m-as ruga sa fie criza in fiecare an. Mai amintesc un lucru periculos pentru piata de carte. Fara sa fim consultati, de curand s-a schimbat codul CAEN pentru edituri, astfel incat noi nu mai putem accesa fonduri comunitare. Din pacate, niciodata cititorii nu vor protesta pe Bulevardul Magheru sau in fata Senatului, fata de politica dezastruoasa in domeniul culturii scrise." "Becalizarea" cititorului roman Pe parcursul dezbaterii, s-a afirmat in mai multe randuri ca societatea noastra este una de telespectatori care nu gandesc, ci doar privesc. Eliminandu-si gandirea critica, ei isi suspenda si puterea de reactie. E o "becalizare" a romanilor, iar cel mai periculos este ceea ce se intampla cu copiii, de unde si concluzia ca sustinerea industriei cartii nu e doar o problema economica, ci si una sociala si politica. Cea mai vehementa voce a fost cea a lui Dan Iacob, directorul Editurii ART. "Noi zicem ca trebuie sa formam viitorii cititori, dar ce piata de carte dorim? Sa renuntam definitiv la Heidegger si sa publicam Winnie Pooh? Capitalul uman se degradeaza profund, si din cauza caderii pietei de carte. Ministerul Educatiei are buget de criza 7,9 miliarde de euro, din care pentru carte prevede doar 0,075%. Dar nici suma asta nu e sigura. Apare aici lipsa noastra de reactie. In loc sa punem mana pe furci si topoare, am injurat in batista. Doamna Andronescu s-a gandit ca pana si pe manuale cheltuieste prea mult. In consecinta, a anulat unilateral licitatia de la sfarsitul lui aprilie, desi intre timp manualele asupra carora convenisem sa le realizam au fost scrise. Mi se pare o tampenie, o lipsa de respect la adresa culturii scrise. Pai, sa punem in bugetul asociatiei achizitionarea de furci, de topoare, cu care sa protestam in fata autoritatilor, poate asa se trezesc din adormire. In tot acest timp, statul produce de pe urma editurilor. In multe tari din UE, ministerul aloca fonduri importante pentru achizitionarea de carte scrisa de autori din tarile respective. La noi, e o adevarata aventura sa publici autori romani. Dar conteaza asta pentru guvernanti? Absolut deloc!" Nu citesti, ajungi politician! Aparent "domestica", dezbaterea privind criza culturii scrise din Romania nu a ocolit nuantele acide. Cu argumente. Criticand strategiile catastrofale abordate de numerosii ministri ai Educatiei si ai Culturii care s-au perindat din 1990 incoace la sefia respectivelor domenii, Cristian Gresanu, de la Editura Corint, a spus ca elevii se asociaza cate doi-trei, ca sa-si cumpere un manual. "Eminenta cenusie a MECI este directorul Mihai Paunica. Singura lui strategie este sa facem multe cu bani putini. Totusi, nu poti construi un Mercedes cu banii alocati unei Dacii", a apreciat el. "In '89, statuia scriitorului roman a fost data jos de pe soclu si s-a urcat in locul ei Becali. La noi, balanta culturala e ultranegativa, spre deosebire de tari europene in care statul investeste masiv in favoarea valorilor culturale proprii. O alta problema ar fi ca Uniunea Scriitorilor papa de la noi, editorii, cam un milion de euro pe an. Mai inchiriaza niste cazinouri si banii se risipesc pe smecheriile unor baieti care se afla la butoane. Starea de imbecilizare a Romaniei e cea mai profunda din Europa. E clar ca un parlament ca al nostru, plin numai de profesori universitari, nu are nici o atractie catre domeniul intelectual. Putem face o forma de rezistenta la aceasta situatie, cerandu-le oamenilor sa reziste citind, fiindca altfel vor ajunge politicieni! Poate chiar s-ar schimba ceva, daca intr-adevar am face o conferinta de presa sub furci si topoare.", a adaugat Valentin Nicolau, directorul Editurii Nemira. In replica, Ovidiu Enculescu, directorul Grupului Editorial RAO a afirmat:"Dacafacem asa ceva, in doua-trei zile apare Garda Financiara in control la toate editurile mai mari. Anul trecut, fostul ministru Vosganian o trimitea sa recupereze timbrul literar, desi nu are treaba cu acesta. Adevarul e ca-i riscant sa-i pui pe unii sa citeasca." Doua treimi din elevi ignora cartile UER a informat ca, desi in Uniunea Europeana productia de carte este prima industrie culturala, in Romania se afla pe ultimul loc, astfel ca putem vorbi despre o criza in domeniu, nu aparuta in 2008, ci evoluand din 1990 incoace. "La ora actuala, piata de carte si de manuale este evaluata la aproximativ 150 milioane euro, de doua ori mai putin decat in Ungaria si are tendinte de a scadea cu peste 30% in 2009. Deoarece vanzarile de carte in ianuarie si februarie 2009 au scazut cu aproape 30%, editurile au disponibilizat 10-20% din personal si si-au diminuat planurile editoriale intre 25-40%. Barometrul cultural cel mai recent (2006) arata ca interesul pentru lectura al populatiei a scazut continuu si s-a diminuat permanent numarul celor care achizitioneaza sau care imprumuta carti. Doar 45% dintre oraseni si mai putin de 20% dintre locuitorii satelor si ai comunelor au citit macar o carte pe an. Numai 15% din romani achizitioneaza mai mult de 5 carti pe an si peste 60% din elevi nu citesc nici o carte, in afara manualelor scolare. MECI aloca in 2009 aproximativ 3,2 Euro/elev, numai pentru retipariri. Raportat la suma de 1.600 Euro, cat este bugetul anual pentru cheltuieli de educatie ale unui elev din Romania (unul dintre cele mai mici din UE), cei 3,2 Euro reprezint? 0,2%. Astfel, procentul din bugetul MECI alocat manualelor reprezinta 0,075%! Apoi, desi 99% din industria cartii este privatizata, MCC continua sa fie principalul expozant la targurile internationale de carte, mai nou in paralel cu Institutul Cultural Roman. Se topesc astfel, de cele mai multe ori ineficient, si putinele fonduri care ar trebui sa sprijine industria cartii. Ar mai fi insa o problema foarte sensibila. Romania detine un nefericit record mondial, prin existenta a sapte asociatii de editori, care nu reusesc sa alcatuiasca o formula organizatorica reprezentativa pentru interesele lor, fenomem incurajat de o proasta lege privind copia privata. Mai exact, e stimulata formarea unor asociatii, care vin apoi sa ceara o parte din incasarile amintitei copii private. Macar in al doisprezecelea ceas, avem insa speranta sa gasim un limbaj comun, alcatuind o federatie solida. In acest sens, UER se afla in tratative cu AER.", a declarat pentru ZIUA Claudiu Istrate, directorul executiv al UER. Urmatoarea dezbatere organizata de aceasta asociatie poarta un nume mai mult decat provocator: "Cat ne costa incultura?".

Adrian-Nicolae POPESCU (Foto: Alin BURTESCU)