In timp ce serviciile secrete americane au petrecut peste sapte ani cautandu-l in van pe "teroristul numarul unu" al lumii, geografii de la Universitatea California, Los Angeles, sustin ca au o idee destul de clara despre locul in care s-a aflat acesta la sfarsitul anului 2001 si despre ascunzatorile alese de Bin Laden. Intr-un nou studiu publicat in editia electronica a "MIT International Review", geografii afirma ca o serie de fapte simple, imaginile luate din satelit si aflate la dispozitia marelui public precum si principiile fundamentale ale geografiei i-au facut sa concluzioneze ca Bin Laden se ascunde intr-una din trei cladiri aflate in orasul pakistanez Parachinar, aflat in apropierea granitei cu Afganistanul, relateaza miercuri "Science Daily". Rezultatul este privit cu scepticism de cei implicati in cautarea lui Bin Laden. AdevArata valoare a studiului consta in combinarea datelor inregistrate de satelit privind localizarile geografice cu tiparul consumului de energie pe timpul noptii si o tehnica de localizare a fugarilor.
"Daca este inca in viata, cred sincer ca ar putea sta acolo chiar acum", a declarat Thomas W. Gillespie, unul dintre autorii studiului. "Este in continuare cea mai sigura zona tribala dintre Zonele Tribale sub Administratie Federala (FATA) din nord-vestul Pakistanului si una daca nu chiar singura zona tribala pe care Statele Unite nu au bombardat-o", a explicat el. Pana acum, in ciuda interesului general cu privire la ascunzatoarea lui Bin Laden si a recompensei de 25 de milioane de dolari pentru informatii care ar putea conduce la capturarea sa, cei din lumea academica s-au tinut departe de aceasta cautare. Intre timp insa, au aparut imbunatatiri tehnologice considerabile, care le permit si civililor sa se implice in cautarea lui Bin Laden, se afirma in studiu. "Cred ca lucrarea noastra reprezinta prima abordare stiintifica in stabilirea actualei locatii a lui Bin Laden", a declarat John A. Agnew, profesor de geografie si co-autor al studiului. Cercetatorii sustin ca, desi Statele UNite investigheaza cele trei cladiri in cauza, nu le bombardeaza. Ei avertizeaza ca daca Bin Laden a ramas intr-adevar in micutul oras Parachinar sau in vecinatatea acestuia, el ar putea oricand sa se mute in orasul Peshawar. "Daca Bin Laden s-ar muta in Peshawar, care ar putea deveni o optiune daca talibanii ar ajunge sa-l controleze, cautarea ar deveni mult mai complicata", a explicat Gillespie. Concluziile la care au ajuns oamenii de stiinta se bazeaza, intre altele, pe informatiile facute publice de serviciile americane de informatii, potrivit carora Bin Laden s-ar fi aflat la o luna si jumatate dupa atacurile de la 11 septembrie in Tora Bora, in estul Afganistanului. Pornind de la aceasta informatie, cercetatorii au facut uz de doua principii utilizate in geografie pentru a prognoza distributia vietii salbatice in vederea conservarii ei. Primul sustine ca, pe masura ce un individ se departeaza de o locatie precisa cu o compozitie specifica de specii sau, in acest caz, o compozitie specifica de factori culturali si fizici, probabilitatea de a gasi locuri cu aceeasi compozitie specifica descreste exponential. Potrivit celui de-al doilea principiu, insulele mari si apropiate cunosc rate mai mari ale imigratiei si vor putea sustine mai multe specii, spre deosebire de insulele mai mici si mai izolate. Inspirati de prima teorie, geografii au inceput sa deseneze cercuri concentrice in jurul zonei Tora Bora. "Cu cat s-ar muta Bin Laden mai departe de ultima locatie raportata in zone mai indepartate din Pakistan sau in India, cu atat ar creste probabilitatea ca el sa ajunga intr-o zona cu o compozitie culturala diferita si, implicit, sa fie capturat sau eliminat", a spus Gillespie. Urmatorul pas al geografilor a fost urmarea celui de-al doilea principiu - motiv pentru care au incercat sa determine "insulele urbane" de o dimensiune considerabila din zona. Potrivit celui de-al doilea principiu, au explicat geografii, Bin Laden si-ar croi drum catre "cel mai mare, dar si cel mai izolat oras din regiune", care, in acest caz, este Parachinar. Cum insa aici exista peste 1000 de structuri in care Bin Laden si-ar fi putut gasi adapostul, geografii au restrans din nou cautarile. Ei au pornit de la nevoile acestuia, care ar fi putut determina criteriile sale in alegerea ascunzatorii: inaltimea lui Bin Laden, starea sa de sanatate (de exemplu, se pare ca el are nevoie de dializa si, implicit, de curent electric), nevoia de securitate, etc. Trecand in revista toate aceste considerente, geografii au restrans cautarile la cladirile cu o anumita inaltime si grosime a peretilor, cu peste trei camere, cu un spatiu care sa le separe de structurile invecinate si cu un acoperis gros. Doar trei structuri au intrunit aceste conditii. Cele trei cladiri se numara deasemenea printre cele mai mari si mai bine fortificate din Parachinar. Doua dintre ele sunt, in mod clar, resedinte, se afirma in studiul geografilor. Insa, la ce slujeste ce-a de-a treia structura "este unul dintre cele mai bine pazite secrete din Parachinar", sustin cercetatorii. Daca autoritatile americane nu il gasesc totusi pe Bin Laden intr-una dintre cele trei cladiri, ele mai pot cauta in alte 16 structuri din oras, care indeplinesc cinci din cele sase criterii determinate de geografi, se mai arata in studiu.