Tari ca Romania sunt prea mandre de performantele lor economice si prea sigure ca acesta criza financiara le va ocoli si de aceea au intampinat cu reticenta si dezinteres planul Vienei pentru protejarea bancilor austriece, fapt ce poate cauza un dezastru, scrie presa din Austria, potrivit NewsIn. Dupa turneul de saptamana trecuta al ministrului austriac de finante Josef Proll prin Romania, Croatia, Bulgaria si Ucraina, presa austriaca comenteaza, in ample materiale, ca masurile promovate de oficialul de la Viena pentru ajutorarea bancilor austrice (Bank Austria, Raiffeisen Bank si Erste Bank - n.r.) au fost intampinate cu suspiciune, retinere si dezinteres, intrucat aceste tari sunt prea mandre de performantele lor economice si prea sigure ca aceasta criza financiara nu le va afecta economiile. Bucurestii au fost, in cursul saptamanii trecute, cea de a treia etapa a turneului de criza al ministrului austriac, care a avut intrevederi cu omologul Gheorghe Pogea si�cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Oficialii austrieci considera ca "Romania este o zona problema pentru bancile din Austria care functioneaza acolo, din cauza gradului crescut de indatorare a populatiei, mai ales in moneda straina". Austria, amenintata de faliment? In�urma nereusitei ministrului�au aparut�temeri ca in momentul in care tara va interveni pentru salvarea bancilor din Est, bugetul intern va fi suprasolicitat si Austria va ajunge la faliment. Una dintre cele mai problematice zone pentru bancile austriece�este considerata chiar Romania din cauza deficitului mare de cont curent si din cauza gradului crescut de indatorare a populatiei, mai ales la creditele in euro. Publicatia Profil se intreaba retoric daca "Este Austria amenintata de faliment?" si arata ca�statele din Europa de Est, printre care si Romania,�trag tara in jos, intrucat bancile austriece nu pot sustine singure pierderile filialelor de acolo, iar statul�ar fi�nevoit sa intervina. "In acest caz, nu ar fi oare statul suprasolicitat, mai ales in conditiile in care puterea euro este volatila?", se intreaba�Profil. In ziua de astazi, scrie publicatia austriaca, bancile au devenit�beneficiare de ajutor social. "Sper sa nu se ajunga la situatia in care bancile ar trebui sa fie preluate de stat, dar nu pot exclude aceasta varianta", a declarat cancelarul Werner Faymann. "Statul este nevoit sa isi salveze bancile, pentru ca fara acestea s-ar dezintegra intreg sistemul economic, dar cine mai poate salva statul?", comenteaza Profil. Profil scrie ca o�mare parte a problemei provine din faptul ca "miliarde si miliarde de euro ale bancilor austriece sunt prinse in vria crizei din estul Europei". Bancile din Austria s-au extins supraproportional fata de marimea lor in Europa Centrala si de Est, acestea acordand im regiune credite in valoare de peste 300 de miliarde de euro, potrivit unui studiu. Bulgaria si Romania, tari cu deficite enorme de cont curent Cele mai mari griji ale bancilor austriece sunt cauzate, in afara de Ucraina, de filialele din Bulgaria si Romania. "Ambele tari au avut, in ultimii ani, deficite enorme de cont curent, iar nivelul de trai nu a fost imbunatatit. Chiar daca cetatenii din Europa de Est sunt inca buni platitori�ai creditelor, expertii estimeaza ca in urmatorii ani se vor dubla cazurile de incapacitate de plata, din cauza faptului ca populatia nu are economii, in timp ce riscul somajului este din ce in ce mai mare", scrie Profil. La toate aceste probleme se aduga faptul ca aceste credite au fost acordate in moneda straina, care, in cazul unei deprecieri a monedei locale, aproape ca sunt imposibil de platit. In unele tari s-ar putea ajunge la o rata de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi platite, ceea ce inseamna pierderi de peste 30 de miliarde de euro. Daca s-ar ajunge intr-adevar la 10 procente, ar aparea probleme enorme, iar Profil ofera un exemplu pe baza cazului Bancii Comerciale Romane (BCR), preluate de Erste Bank: "In 2007, BCR a circulat un capital propriu de un miliard de euro si a dat credite de peste opt miliarde de euro in Romania. Daca 10 procente din aceste 8 miliarde nu mai pot fi incasate, inseamna ca acel capital propriu scade de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar insemna ca filiala din Romania ar avea nevoie urgenta de capital proaspat, iar cel mai simplu mod de a face rost de bani ar fi sa-i ceara de la concernul-mama, care detine 70%". Daca banca-mama din Austria nu reuseste sa puna la dispozitie acest capital, nu inseamna ca Erste ajunge la faliment, ci numai filiala din Romania. Pe de alta parte, un astfel de faliment s-ar resimti puternic asupra bilantului total al concernului. Pentru a evita astfel de situatii, Austria se bazeaza pe ajutorul celorlalte state UE�si spera sa�stranga cele 150 de miliarde necesare salvarii pietelor bancare din Est. Potrivit Profil, reactiile partenerilor europeni au fost pana acum "oricum, numai prietenoase nu". In plus, turneul ministrului de finante Josef Proll�prin Bulgaria, Ucraina, Croatia�si Romania s-a lovit de "un dezinteres fatis". Si Wiener Zeitung se intreaba daca turneul prin Europa de Est a lui Josef Proll a fost in zadar. Potrivit unor surse ale cotidianului vienez, vizitele lui Proll�ar fi fost un esec total, la nivel politic si diplomatic. Problema? "Tarile Estului european sunt foarte mandre de performatele lor economice si sunt ferm convinse ca pot evita criza".

		Gheorghe Pogea (Lucian CURELARIU, ZIUA foto)

Site-ul televiziunii ORF arata ca ministrul Josef Proll ar fi fost intampinat� "cu retinere" de tarile din Europa de Est. "Ministrul de Finate Josef �Proll (OVP) s-a lovit in Ucraina, Romania, Croatia si Bulgaria de o retinere politicoasa sau cel mult prietenoasa, incercand sa promoveze un pachet de masuri pentru sustinerea bancilor austriece si pentru stabilizarea economiei", scrie ORF. "Croatia, Romania si Bulgaria nu au acceptat ca un strain sa le spuna ca le merge prost si sa le dicteze solutia pentru a depasi momentul", se mai arata pe pagina pe Internet a televiziunii. Proll propusese stabilizarea monedei interne, asigurarea lichiditatii monedei locale si punerea la punct a bugetelor, sugerand ca bancile austriece vor ramane prezente acolo unde vor fi indeplinite conditiile necesare. Bucurestiul a fost, in cursul saptamanii trecute, cea de a treia etapa a turneului de criza al ministrului austriac, care a avut intrevederi cu omologul Gheorghe Pogea si�cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu. "Romania este o zona problema pentru bancile din Austria care functioneaza acolo, din cauza gradului crescut de indatorare a populatiei, mai ales in moneda straina. Astfel, potrivit unui studiu, 32% din gospodariile din Romania platesc lunar credite in valoare de 30% din venitul lunar. in plus, ratele creditelor in euro au crescut foarte mult din cauza deprecierii leului", constata si Die Presse, care titreaza ca "Fiecare al treilea leu este cheltuit pe credit". Bancile-mama trebuie sa-si indeplineasca obligatiile Presedintele Traian Basescu a atentionat, la inceputul lunii februarie, bancile straine care au subsidiare in Romania sa continue sa finanteze activitatile economice de pe piata romaneasca. "Nu pot fi fericiti la privatizare si sa nu-si faca obligatiile fata de economia romaneasca mai tarziu. (...) Apreciem ca statul roman nu are obligatia de a se imprumuta pentru a substitui obligatiile bancilor-mama care au actionariatul majoritar in bancile din Romania", a declarat Basescu, la intoarcerea dintr-o vizita oficiala in Ungaria. Seful statului a precizat ca a ridica acest subiect la Consiliul European din martie, sugerand ca este nemultumit de politica Uniunii Europene in acest domeniu: "Aici e si diferenta consistenta intre tarile din zona euro si cele care nu sunt in zona euro. Modul cum s-a facut simtit sprijinul european pentru statele din zona euro e diferit consistent de modul cum au fost sprijinite statele din zona non-euro si de aceea mi-am permis sa apreciez ca responsabilitatea bancilor-mama, fie ca sunt in Austria, in Germania, Franta sau oriunde or fi din zona euro, au obligatia sa continue sa finanteze bancile al carui actionaritat majoritar il detin in Romania. Aici, politica facuta de Uniune, implicit de Comisie, de Banca Centrala Europeana trebuie sa fie de alocare de resurse financiare destinate transferului catre statele care nu sunt in zona euro".

ZIUA Online