Dup� aflarea deciziei Cur�ii de la Haga, companiile care au perimetre concesionate in Marea Neagr� pot relua activit�ile, iar perimetrele neconcesionate vor fi scoase la licita�ie pentru firme romane�ti �i str�ine, a declarat pentru NewsIn directorul Agen�iei Na�ionale pentru Resurse Minerale. Exact peste o s�pt�man�, la 3 februarie, Romania �i Ucraina vor afla care este decizia Cur�ii Interna�ionale de Justi�ie (CIJ) in ceea ce prive�te delimitarea platoului continental din Marea Neagr�. Gicu Boro�i, directorul general al Agen�iei Na�ionale pentru Resurse Minerale (ANRM), a fost unul dintre exper�ii romani ai echipei care, sub conducerea agentului Romaniei la CIJ, Bogdan Aurescu, a reprezentat interesele Bucure�tiului la Haga. Boro�i a explicat pentru NewsIn ce se va intampla, dup� ziua de 3 februarie, cu zona de 12.000 de kilometri p�tra�i care are valoroase z�c�minte de petrol �i gaz �i asupra c�reia cele dou� p�r�i au preten�ii concurente. "Pe por�iunea de perimetru care apar�ine Romaniei vor fi scoase din suspendare activit�ile specifice �i companiile care au concesiuni acolo i�i vor putea continua explor�rile �i evalu�rile. Trebuie implementate sonde de exploatare, conducte �i multe alte elemente tehnice", a spus Gicu Boro�i, ad�ugand c� "nu se pune problema s� se inceap� imediat exploat�rile". "Este un proces mult mai indelungat. Este vorba de lucr�ri costisitoare, de capacitate tehnic� �i financiar�. Exist� �i riscul de a face investi�ii in explor�ri �i s� nu se g�seasc�, intr-un anumit loc, nimic", a ar�tat directorul ANRM. Potrivit exper�ilor, prospectarea zonei ar putea dura chiar �i �apte pan� la zece ani, abia dup� aceast� perioad� incepand exploatarea efectiv� a zonei. Acest proces indelungat cuprinde mai multe etape: organizarea licita�iei publice, realizarea programului de explorare, s�parea sondelor de exploatare �i construirea conductelor c�tre ��rm. Directorul general al ANRM a explicat ce se va intampla �i in cazul in care decizia CIJ este favorabil� Romaniei �i, in urma delimit�rii, se va ob�ine o parte a platoului continental care pan� acum nu a apar�inut Romaniei: "In m�sura in care perimetrul delimitat de CIJ va dep�i - a�a cum ne a�tept�m - partea care nu este concesionat� de noi, vom urma to�i pa�ii legali. In momentul in care �tim ce zon� neconcesionat� revine Romaniei, ANRM va parcela respectiva zon�. Apoi, pentru fiecare zon� in parte, se va organiza o licita�ie public�, la care pot participa, in egal� m�sur�, companii romane�ti �i str�ine, pentru c� Legea petrolului nu face o diferen�� intre acestea �i toate beneficiaz� de acela�i tratament", a subliniat directorul general al ANRM. Printre companiile interesate in z�c�mintele pe care Romania le-ar putea ob�ine prin decizia CIJ au fost vehiculate, in anii trecu�i, nume ca Total din Fran�a, Royal Dutch Shell �i British Petroleum. Au existat �i informa�ii potrivit c�rora OMV, proprietarul Petrom, ar fi semnat deja un contract cu Naftogaz Ukrainy pentru a participa impreun� la licita�ia pentru concesionarea respectivelor suprafe�e. Intrebat, in acest sens, dac� este posibil ca Romania �i Ucraina s� exploateze in comun aceste zone, a�a cum a indicat �i ministrul de externe Cristian Diaconescu, Boro�i a r�spuns afirmativ. "In eventualitatea in care vor exista z�c�minte care se vor situa de-o parte �i de alta a liniei de delimitare, adic� dac� exist� o continuitate, va fi demarat un program de exploatare in comun a z�c�mantului, fiind in interesul ambelor p�r�i. Trebuie ins� s� �tim care este linia de demarca�ie pentru a putea evalua dac� va interveni o astfel de situa�ie", a spus Gicu Boro�i. In zona aflat� in disput� exist� dou� perimetre de exploatare, Istria �i Muridava. Istria are mai multe z�c�minte: Leb�da Est, Leb�da Vest, Sinoe �i Pesc�ru�ul, descoperit in 1999. Exploat�rile acestora au fost operate de Petrom. Potrivit lui Gicu Boro�i, a fost descoperit de curand �i un al cincilea z�c�mant, denumit Delta, dar care are numai o sond� de explorare. In ceea ce prive�te Muridava Est �i Vest, Boro�i a atras aten�ia c� structura "se afl� 90% in zona de disput�". Intrebat ce se intampl� dac� linia trasat� de CIJ determin� c� Muridava se afl� in zona economic� exclusiv� a Ucrainei, Boro�i s-a limitat in a spune c� echipa Romaniei sper� intr-o solu�ie "echitabil�". Muridava sau Olimpskia, cum este numit� de ucraineni, a fost o structur� romaneasc�, pe care Ucraina a instalat dou� sonde petroliere. Intr-o prim� faz�, Ucraina a anun�at c� a g�sit petrol, dar apoi a revenit asupra informa�iei. Din cauza diferendului dintre Romania �i Ucraina, care a f�cut incert� proprietatea structurii, investitorii str�ini s-au retras. Romania se judec� cu Ucraina din 2004 la Haga pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagr� �i stabilirea zonei economice exclusive. In 3 februarie este a�teptat deznod�mantul in acest caz ale c�rui ca�tiguri se cuantific� in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale �i zece milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independen�a energetic� a Romaniei pentru 18 ani. Decizia Cur�ii de la Haga, anun�at� la 3 februarie la ora 11.00 (ora Romaniei), este obligatorie, executorie �i definitiv�, nefiind necesare demersuri formale - precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea in Monitorul Oficial - pentru a intra in vigoare.

Z.O.