Poetul Ion Caraion, pe numele sau real Stelian Diaconescu, cel care in anii '80, dupa ce a fugit in Elvetia, sustinea ca Securitatea l-a ucis pe Marin Preda, se pare ca nu a avut afectiunea declarata fata de marele scriitor. Cel putin asa reiese din notele informative date de-a lungul timpului si despre care romancierul nu a apucat sa afle niciodata. Asa cum relateaza cotidianul "Gardianul", pana si ofiterii de securitate erau oripilati de descrierile facute de Caraion, care povestea cu lux de amanunte cum Marin Preda s-ar fi usurat pe un maidan, cum facea sex pe dusumea cu poeta Nina Cassian, cum arata "ca un strigoi" cand a venit din armata sau cum el si sotia s-ar fi tratat de blenoragie. Turnatorul Anatol La 11 ianuarie 1966, Ion Caraion, racolat inca din 1964 de Securitate, a dat prima nota informativa legata de Marin Preda, sub numele de cod NICOLAE ANATOL, maiorului Mircea Albescu. In opinia poetului, amicul sau era un obsedat sexual si un grobian, care a avut succes literar doar datorita unor imprejurari. Agentul incepe delatiunea sa cu anii in care Preda era corector la ziarul "Timpul".

		Ion Caraion

Potrivit lui Anatol, pe atunci, tanarul Marin Preda era vesnic nemancat si in ultimul hal de oboseala, motiv pentru care adormea in timp ce corecta spaltul. De cate ori era trezit brusc, il informa poetul pe maiorul Mircea Albescu, Preda "izbucnea intr-un ras hlizit, silnic, spunand (pentru el, pentru seful corector, pentru corectorii ceilalti sau, pur si simplu, pentru nimeni) cuvintele urmatoare: "Scoate p... sa ti-o tai". Cu adevarat cutremurator este si un alt pasaj. Informatorul scria ca, in 1945, dupa ce Preda a venit din armata, "arata ca un strigoi", asa ca l-a dus la fotograf. "Am mers cu el si l-am fotografiat", scria Caraion. In aceeasi nota informativa, Caraion descrie, cu lux de amanunte, cum Preda, invitat in garsoniera poetului Miron Radu Paraschivescu, a preferat sa se duca pe maidanul de langa bloc ca sa se usureze decat sa foloseasca baia. Pentru ca, i-ar fi spus Preda, la toaleta erau vase de "marmura asa de curate". Facea sex cu "o femeie rafinata care stia si frantuzeste" Caraion arata ofiterului de legatura ca totusi era "generos" fata de scriitor, cel din urma avand doar defecte. Asa ca arata cum, prin anii '50, l-a ajutat pe Preda, dar si pe sotia acestuia, sa se trateze, gratis, de... blenoragie, intervenind pe langa un medic de la "Parhon". Notei trebuia sa nu-i lipseasca nimic, asa ca urmeaza o scena fierbinte. Protagonisti, Marin Preda si N.C., "o femeie rafinata care stia si frantuzeste", dupa cum i-ar fi marturisit chiar romancierul. Apoi, poetul descrie ironic cum Preda si N.C. faceau sex intr-unul din "birourile fostului Minister al Artelor, aflat atunci in blocul Ambasador", iar "pat le era dusumeaua". Femeia la care se referea Ion Caraion, in nota incredintata maiorului Albescu, era poeta Nina Cassian. Documentul, inregistrat la 20 ianuarie 1966 si catalogat "Strict Secret", abunda de consideratii care scot in evidenta defectele lui Preda. Pe scurt, era vorba despre lipsa de instruire a romancierului, despre faptul ca in tinerete a plagiat dintr-un autor ungur, ori aspecte legate de viata conjugala. Ulterior, notele informative ale lui Caraion legate de Preda ori alti scriitori au fost semnate cu numele de cod ARTUR. Un ofiter de Securitate a scris pe nota informativa: "Agentului nu-i este rusine de nota?" E greu de spus totusi daca intr-adevar asa s-au petrecut lucrurile. Nici macar sefii mari din Securitate nu pareau interesati de informatii, adevarate ori nu, legate de viata sexuala a lui Preda. Probabil ca acesta a fost motivul pentru care un ofiter superior a pus pe nota informativa a lui Ion Caraion urmatoarea� rezolutie: "La ce va ajuta aceste detalii psihologico-literare? Agentului nu-i este rusine de nota?". Despre activitatea de colaborator a lui Caraion reiese si dintr-o nota secreta a Securitatii, datata 24 aprilie 1968, in care scrie: "Colaboreaza (Ion Caraion - n.n.) din anul 1964. Pana in vara anului 1967 a furnizat informatii foarte bune. Din vara anului 1967, a refuzat sa mai colaboreze. In luna martie 1968 a reluat singur legatura cu noi. La inceput nu a furnizat nimic interesant, apoi, in ziua de 23 aprilie 1968, a furnizat date interesante despre Dumitru Tepeneag". Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti Marin Preda si Ion Caraion au fost prieteni timp de aproape 40 de ani, iar romancierul l-a sustinut pe poet atat pe taram literar, cat si material, mai bine de doua decenii. Din pacate, proverbul "Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti" se verifica in acest caz. Caraion i-a fost ostil lui Preda inca de cand cei doi erau foarte tineri, dar nu i-a aratat niciodata cat il uraste, ba dimpotriva. Informatiile pe care poetul le dadea Securitatii sunt relevante in acest sens. Culmea ipocriziei, dupa moartea scriitorului, Ion Caraion, aflat in Elvetia, scria ca Preda a fost omorat de Securitate si ca, in realitate, notele sale informative despre diversi scriitori romani, din tara ori strainatate, ar fi fost file din manuscrise pe care el le-a incredintat romancierului.

Z.O.