Liderii Societatii "Timisoara" sunt dezamagiti de noua coalitie guvernamentala si considera coabitarea noului Front al Salvarii Nationale (PD-L - PSD - n.r.) drept actul prin care a fost ingropata promovarea legii lustratiei, transmite corespondentul Agerpres. Intr-un comunicat de presa al Societatii, remis miercuri, se arata ca alianta dintre cele doua partide este lipsita de moralitate si spulbera orice speranta de adoptare a legii lustratiei in mandatul 2008-2012. Societatea "Timisoara" isi exprima regretul pentru faptul ca majoritatea romanilor sunt nevoiti, din nou, sa admita ca o lege a lustratiei ar fi diminuat considerabil energiile subterane cu care "comunismul revine in prim-plan, sub forme intr-atat de subtile, incat cei mai multi dintre noi nu-l mai putem recunoaste".

		Doru Botoiu

Vicepresedintele Societatii "Timisoara", Doru Botoiu, afirma, in comunicat, ca nu si-ar fi putut imagina, vreodata, ca ar fi posibila o alianta intre doua partide atat de diferite ca doctrina, dar, acum, ca aceasta s-a produs, ea este de natura sa naruie definitiv speranta in reforma morala a clasei politice romanesti. "Asociindu-se cu PSD, o formatiune cert incapabila sa se reformeze, PD-L abdica de la orice principiu moral pe care a clamat ani in sir ca l-a imbratisat. Iar modul in care se desfasoara negocierile pentru guvernare tradeaza o tendinta puternica de infeudare a tarii, proces incercat dupa 2006 si de binomul PNL-PSD", conchide comunicatul. 17 decembrie 1989 - ziua primilor martiri ai Revolutiei A doua zi a Revolutiei din 1989, data de 17 decembrie, ramane in memoria romanilor drept ziua in care zeci de mii de timisoreni s-au ridicat impotriva regimului comunist condus de Nicolae Ceausescu. Pe 17 decembrie 1989, la Timisoara, au murit peste 60 de persoane si alte cateva sute au fost raniti, pentru ca s-au opus regimului comunist. In ziua de 17 decembrie, la Timisoara, la ora 4 dimineata episcopul Tokes este evacuat cu forta din casa parohiala si dus sub escorta intr-un sat din Salaj, transmite Ziare.com. Demonstrantii care il aparasera in ziua precedenta nu au reusit sa se reorganizeze.

		Visul celor care au iesit in strada acum 19 ani a fost sa scape de comunisti

Intre timp, La Bucuresti, Ceausescu convoca sedinta Comitetului Politic Executiv, unde inaltii demnitari au fost cu totii de acord sa traga in demonstrantii de la Timisoara cu gloante adevarate. Autoritatile scot armata la defilare prin centru pentru intimidarea timisorenilor. Asta i-a indarjit insa pe oameni care incep sa strige lozinci anticomuniste si anticeausiste. Peste 60 de timisoreni au murit atunci, iar cateva sute au fost raniti. 40 de cadavre au fost incinerate la o groapa de gunoi din Bucuresti. Represaliile nu au reusit decat sa ii indarjeasca pe protestatari. Pe strazile Timisoarei circula numai blindatele armatei, iar coloane de militari strabat orasul in pas de defilare, pe muzica fanfarei. Pentru a-si motiva interventiile in forta, militia spune ca in oras actioneaza bande de huligani care devasteaza magazinele. Odata cu sosirea echipei operative se instituie stare de necesitate in tot judetul Timis. Armata primeste ordin sa-i disperseze pe manifestanti, incep luptele in strada. Demonstrantii, decisi sa continue protestele, strang randurile, ii huiduie pe soldati si arunca cu pietre in ei. Din ce in ce mai multi oameni isi inving frica si ies pe strazi. Scandeaza "Jos Ceausescu, Nu va fie frica, Jos Comunismul". Intre timp, la Bucuresti, Ceausescu il numeste pe Ion Coman, comandant unic pentru Timisoara si il expediaza impreuna cu generalii Gusa, Stanculescu si Chitac. Protestatarii sparg geamurile Consiliului Judetean al PCR, intra in cladire si arunca in strada documentele de partid, operele dictatorului, portretele familiei Ceausescu, dar si mancarea din frigiderele institutiei. Ministrul Apararii de atunci, generalul Vasile Milea, anunta Bucurestiul ca judetul Timis este in stare de necesitate si cere interventia in forta a armatei. Conform martorilor, in jurul orei 16 se trage primul foc de arma asupra manifestantilor stransi in piata numita acum Piata Libertatii. La Bucuresti, Elena si Nicolae Ceausescu acuza autoritatile locale ca n-au reusit sa reprime protestul din prima zi. La Timisoara sosesc dupa-amiaza 11 ofiteri superiori din conducerea Militiei, Securitatii si Armatei, toti sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR. Este declansata operatiunea Radu cel Frumos, ce cuprinde actiuni specifice starii de razboi. Dupa ora 20, orasul devine un adevarat infern. De la Piata Libertatii pana la Opera, pe Calea lipovei si Calea Girocului, se trage in plin. Taburile armatei blocheaza intrarile in oras si toata noaptea se aud numai impuscaturi. Zeci de manifestanti sunt rapusi. La caderea noptii, intrarea in Timisoara a fost blocata cu tancuri, TAB-uri si camioane militare in timp ce elicopterele survolau orasul. Dar a doua zi, pe 18 decembrie, protestele au fost reluate si mai puternic.

Z.O.