Modificarea legii privind retrocedarea imobilelor nationalizate sub comunism initiata de PC, la initiativa lui Dan Voiculescu, ne poate costa mult. Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat pe 9 septembrie statul roman in cazul Viasu iar juristii compara importanta deciziei cu precedentul creat in 1999 de cazul Brumarescu, transmite Hot News. Si acum e vorba tot de un fost proprietar, insa CEDO a condamnat Romania in cazul Viasu nu doar pentru incalcarea dreptului la proprietate, ci si pentru haosul legislativ, pentru lipsa de precizie si previzibilitate a legii. "Odata stabilit precedentul, este de presupus ca aceasta abordare sa poate fi invocata cu succes in fata Curtii", sustin specialistii in drept. Precedentul va putea fi invocat si in alte domenii afectate de haos legislativ. Mai grav este ca, potrivit specialistilor citati de presa centrala, modificarea Legii 1/2000, sustinuta de tandemul PC-PSD-PRM, poate pune in pericol bugetul de stat. Totalul despagubirilor s-ar putea ridica la 100 miliarde de dolari, adica peste 70 la suta din PIB-ul estimat al Romaniei pe 2008. Sistemul de retrocedare si asa defect ar putea fi ruinat complet de legea conservatorilor lui Dan Voiculescu. O alta consecinta ar putea fi blocarea instantelor interne, dar si bombardarea Curtii Europene a Drepturilor Omului cu un val de procese din partea fostilor proprietari. In plus, judecatorii CEDO arata ca cele peste 100 de reclamatii introduse de fosti proprietari reprezinta "si o amenintare pentru eficienta viitoare a mecanismului de control pus in practica de Conventie, tinand cont de supraincarcarea activitatii (judecatorilor)". Altfel spus, lipsa de diligenta a statului roman ameninta functionarea CEDO. Mort cu dreptatea in mana Pe scurt, cazul Viasu este cat se poate de comun in lumea proprietarilor deposedati de comunisti. Dupa ani de zile, obtine un drept de despagubire dar, cu doua decizii definitive in mana, Viasu moare intre timp fara sa fi incasat un leu despagubire. Gheorghe State Viasu a detinut un teren in localitatea Catunele, un sat situat undeva la vest de Bucuresti, dar a fost obligat sa transfere terenul in anul 1962 Cooperativei Agricole. Dupa 89 incepe calvarul retrocedarii celor 16 hecatare. Viasu a formulat o cerere de restituire pe baza Legii nr. 18/1991, apoi pe baza legii 1/2000. In iunie 2000, cererea sa a fost admisa, insa, intrucat nu mai era posibila restituirea in natura, s-a propus plata unei indemnizatii. Viasu face numeroase cereri iar autoritatile ii recunosc dreptul de a primi o indemnizatie. In martie 2007, a fost informat ca poate primi terenul inapoi chiar in acel an, dar nu va beneficia de despagubiri. Insa terenul nu a fost restituit si nu a fost data nicio indemnizatie. Judecatorii CEDO au constatat ca, de la momentul cand i se recunoscuse reclamantului dreptul de restituire sau cel la plata unei indemnizatii, trecusera 8 ani respectiv 6 ani. In tot acest interval nu obtinuse executarea deciziilor sau cea mai mica indemnizatie in locul terenurilor si pentru intarzierea in executare. Argumentul Guvernului privind dificultatile in organizarea administratiei nu putea fi primit deoarece aceste dificultati proveneau tocmai din schimbarile legale repetate ale mecanismului de restituire, aceste modificari fiind deja considerate in hotarari anterioare ale Curtii a fi produs un climat de incertitudine juridica Decizie: "Curtea obliga statul roman ca, de urgenta, sa adopte un regim de calculare si plata a indemnizatiilor eficace si util"

		Sediul CEDO

"Curtea a mai constatat ca legea nr. 1/2000 a suferit atat de multe modificari ca numar si continut, incat precizia si previzibilitatea cerute de notiunea de "legalitate" au fost grav atinse. Astfel, pe de o parte, legea nu definea cu precizie momentul nasterii dreptului la indemnizatie si, pe de alta parte, valoarea creantei reclamantului (cuantumul indemnizatiei) nu fusese stabilita de stat. Termenul pentru adoptarea normelor de aplicare a legii 1/2000 prin care trebuia sa se defineasca modalitatea concreta de evaluare si plata a acestor indemnizatii fusese prorogat in mai multe randuri, normele metodologice fiind in cele din urma adoptate in octombrie 2004; in 2005 ansamblul dispozitiilor privind restituirile - inclusiv cele privind stabilirea cuantumului si plata indemnitatilor - au fost modificate prin legea 247/2005, fiind ulterior substantial �modificate prin OUG. 81/2007", scrie pe site-ul Juridice.ro Dragos Bogdan, unul dintre juristii specializati in problematica CEDO. Cert este ca CEDO a condamnat statul roman sa-i plateasca familiei Visan 135.000 de euro despagubiri si a obligat Romania sa ia anumite masuri legislative si administrative. CEDO a constatat ca timp ce mai multi ani reclamantul nu a reusit sa obtina executarea unei decizii date in favoarea sa si pe care nu a contestat-o nimeni. In consecinta, Curtea constata ca reclamantul a fost victima unei violari a art. 1 din Protocolul nr. 1. In plus, in temeiul art. 46, dat fiind numarul enorm al persoanelor aflate in aceeasi situatie cu reclamantul, Curtea obliga statul roman ca, de urgenta, sa adopte un regim de calculare si plata a indemnizatiilor eficace si util. Dragos Bogdan, specialist in problematica CEDO, scrie pe site-ul Juridice.ro ca decizia pronuntata in cazul Viasu "se poate dovedi bogata in consecinte, in anii ce vor veni, ideea ca "betia legislativa" - comuna in Romania in multe domenii - poate conduce la lipsa de precizie si previzibilitate a legii. Desigur, acest lucru nu se va intampla in orice situatie, insa, odata stabilit precedentul, este de presupus ca aceasta abordare sa poata fi invocata cu succes in fata Curtii".

Z.O.