Parlamentarii comunisti din Republica Moldova au votat o lege prin care functionarii publici sunt obligati sa raspunda la un chestionar format din 34 de intrebari pentru ca Serviciul de Informatii si Securitate (SIS) sa poata stabili daca ei sunt un pericol pentru stat. Mai exact, functionarii trebuie sa raspunda la intrebari legate de cetatenia detinuta de ei si de familiile lor, de afilierea politica si de domiciliu, informeaza NewsIn. Sub incidenta legii intra "aparatul Parlamentului, Presedintelui, Cancelaria de stat, aparatul Curtii Constitutionale si a Curtii de Conturi si a Consiliului Superior al Magistraturii. Aparatele centrale si unitatile teritoriale ale ministerelor, departamentelor si altor autoritati publice centrale, aparatele prefecturilor, autoritatile administratiei publice locale". Daca functionarii care lucreaza in aceste institutii ale statului moldovean refuza sa raspunda la intrebari, vor fi eliberati din functie. Opozitia a protestat vehement impotriva adoptarii legii, considerand ca ea incalca drepturile celor care lucreaza in aparatul de stat. Presedintele Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, a declarat ca legea transforma Republica Moldova intr-un stat politienesc, conferind unui serviciu de securitate "nereformat si nepocait pentru trecutul lui odios si obedient Partidului Comunistilor" dreptul de a instrumenta deschis dosarele candidatilor la functii publice. El a explicat ca legea este inspirata din practicile KGB sovietic si ca a fost adusa acum in Parlament in ajunul alegerilor generale din primavara, pentru a elimina si intimida candidatii incomozi, "pentru a emite sentinte morale unor persoane suspectate in baza unor denunturi anonime de a prezenta pericol pentru securitatea nationala" "Ancheta nu era atat de drastica si antiumana nici in anii 1937-1953, cand erau represaliile staliniste", a subliniat la randul sau Leonid Bujor, deputatul Aliantei Moldova Noastra. Alexandru Lipcan, un alt deputat AMN considera chestionarul "o mostra extrasa din dosarele KGB". La randul sau, Vitalia Pavlicenco, presedintele Partidului National Liberal, a explicat ca legea este antiromaneasca pentru ca autoritatile se tem ca romanii vor ajunge la putere. "Nu este o practica a unei tari europene. Cetatenii Republicii Moldova nu merita o asemenea abordare si nici functionarii nu merita atata suspiciune. Legea va crea o atmosfera de suspiciune in structurile statului", a declarat si Dumitru Diacov presedintele Partidului Democrat moldovean. Cu toate acestea, sustinatorii legii nu considera ca acesta contituie o problema in conditiile in care nu face decat sa scoata la iveala posibilii dusmani ai statului. "Proiectul nu este anticonstitutional, antiuman si nici impotriva drepturilor omului. Toate corporatiile transnationale fac selectii de cadre. De ce statul nu trebuie sa aiba dreptul sa faca o selectie a functionarilor pe care ii angajeaza? Aceasta lege este functionala in SUA - de ce acolo e bine, iar la noi e rau?", s-a intrebat retoric deputatul comunist, Vadim Misin. Avizul comisiei parlamentare pentru securitatea statului arata ca verificarea respectiva are drept scop "prevenirea si contracararea fenomenelor negative din cadrul autoritatilor publice care discrediteaz� functia publica si aduce prejudicii intereselor securitatii nationale". Autoritatile de la Chisianu au declarat ca au luat in considerare obiectiile facute de autoritatile nationale si de expertii din Consiliul Europei. Cu toate acestea, Ministerul afacerilor Externe si Integrarii Europene subliniaza ca in lege au fost mentinute unele clauze "care admit o anumita marja de ambiguitate, iar argumentele organelor speciale in cazul acestora lipsesc sau sunt insuficient de explicite". Reprezentantul Guvernului in Parlament, Nicolae Eseanu, a afirmat ca expertii din cadrul Consiliului Europei au avizat "in principiu favorabil legea, spunand ca aceasta acorda garantii suficiente impotriva abuzurilor din partea statului".

S.G.