CEDO a condamnat la 18 noiembrie Republica Moldova pentru interdictiile impuse de autoritatile de la Chisinau persoanelor cu multipla cetatenie de a ocupa anumite functii in stat, urma unei plangeri depuse de doi politicieni de peste Prut. Pana in prezent insa, autoritatile moldovenesti nu s-au aratat dispuse sa modifice legea respectiva, transmite Agerpres. Partidul Liberal Democrat (PLDM) a anuntat marti, in cadrul unei conferinte de presa, ca a sesizat Curtea Constitutionala de la Chisinau in legatura cu constitutionalitatea acestei legi. In acelasi timp, liderul formatiunii, deputatul Vlad Filat, a depus in parlament un proiect de lege privind modificarea legii respective si aducerea acesteia in concordanta cu prevederile internationale. Pe de alta parte, deputatul "Ciumei Rosii" (care a distrus vietile a mii de romani) comunistul Vladimir Turcan, presedintele comisiei juridice din parlamentul de la Chisinau, considera ca hotararea CEDO pe marginea acestui caz este una politica. "Hotararea CEDO a provocat mai multe intrebari, decat a oferit raspunsuri", a incercat el sa spuna, mai mult prin semne. Fiind intrebat daca Republica Moldova nu ar putea fi penalizata pentru nerespectarea hotararii Curtii de la Strasbourg, Turcan (n.r. desi poarta numele romanesc al eroului Penesh Curcanul-Tzurcanul ) a declarat ca aceasta are dreptul sa declare decizia ca fiind politica inclusiv in fata Consiliului Europei, cu prezentarea argumentelor respective. Autoritatile moldovenesti examineaza posibilitatea atacarii hotararii Curtii la Marea Camera a CEDO. Parlamentul de la Chisinau a adoptat in luna aprilie modificari ale legislatiei prin care se interzice dubla sau multipla cetatenie in cazul mai multor categorii de functionari publici, printre acestea numarandu-se functiile de presedinte al Republicii Moldova, deputat, ministru, primar, presedinte de raion etc.; persoanele care obtin o asemenea functie sunt obligate ca, in termen de sase luni, sa prezinte dovezi ca au inceput procedura de renuntare la cea de-a doua cetatenie. Doua persoane politice de peste Prut - Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului, care detine si functia de vicepresedinte al Partidului Liberal, si juristul Alexandru Tanase, prim-vicepresedinte al Partidului Liberal Democrat, care au si cetatenia romana, au atacat guvernul moldovean la CEDO. 12 ambasade si reprezentante UE cer Chisinaului sa asigure libertatea alegerilor din 2009 Douasprezece ambasade si misiuni diplomatice europene acreditate la Chisinau cer autoritatilor moldovene sa asigure caracterul liber si democratic al alegerilor din primavara si se arata ingrijorate de actiunile puterii indreptate impotriva partidelor politice, presei si liderilor de opozitie. Intr-o declaratie comuna difuzata marti, ambasadorii UE fac referire la angajamentele internationale ale Republicii Moldova privind organizarea de alegeri libere si democratice si cer autoritatilor Republicii Moldova sa se asigure ca viitoarele alegeri parlamentare "se vor desfasura in conformitate cu standardele internationale pentru alegeri democratice". Ambasadorii UE subliniaza in declaratia lor comuna importanta garantarii deplinului respect al principiului pluralismului politic, inclusiv competitia intre partide si candidati, precum si a ideilor al caror scop este de a proteja la maximum optiunile alegatorului. Potrivit NewsIn, documentul a fost semnat de sefii misunilor diplomatice ale Austriei, Bulgariei, Cehiei, Frantei, Ungariei, Germaniei, Lituaniei, Poloniei, Romaniei, Marii Britanii, Delegatiei Comisiei Europene in Republica Moldova si Biroului reprezentantului special al Uniunii Europene. In declaratie se face referire in special la refuzul Ministerului Justitiei de a inregistra anumite miscari si formatiuni politice, precum si de a inregistra modificarile la statutul unor partide, ceea ce le-ar putea scoate din cursa electorala pentru parlamentarele din 2009. Un alt aspect care trezeste ingrijorarea ambasadorilor UE este abundenta de dosare penale deschise in ultimul timp pe numele unor politicieni din opozitie, dar si accesul inegal la mass-media a concurentilor electorali si asigurarea independentei editoriale a mijloacelor audio-vizuale publice. "O relevanta deosebita vor avea si reinnoirile licentelor de emisie", se�arata in declaratia ambasadorilor. Remarca este o referire transparenta la recentele atacuri impotriva ProTV Chisinau, care au fost calificate de expertii in media drept o incercare de a compromite imaginea postului de televiziune, a carui licenta expira la 21 decembrie 2008, pentru a avea argumente pentru neprelungirea licentei. Alta cerere a ambasadorilor este ca puterea de la Chisinau sa dea curs recomandarilor Comisiei de la Venetia privind reducerea pragului electoral si sa�puna in aplicare�sentinta CEDO de abrogare a legii care interzice persoanelor cu dubla cetatenie sa ocupe demnitati publice. "Observam ca o serie de partide politice au reclamat dificultatile intampinate in indeplinirea noilor proceduri de inregistrare, impuse de Legea privind partidele politice care a fost adoptata in luna aprilie a acestui an. Obtinerea cu intarziere a unei inregistrari adecvate ar putea pune in pericol sansele partidelor politice sau ale candidatilor de a participa la urmatoarele alegeri sau ar conduce la imposibilitatea de a participa la acestea. in acest sens, atragem atentia Ministerului Justitiei al Republicii Moldova sa se asigure ca procedurile pentru inregistrarea partidelor si a miscarilor politice vor fi aplicate intr-un mod transparent, corect si la timp", se�arata in declaratie. "Suntem de asemenea ingrijorati de numarul in crestere al investigatiilor penale care au fost recent initiate impotriva politicienilor din opozitie. Apreciind importanta luptei impotriva criminalitatii si coruptiei, consideram esential ca institutiile de drept sa actioneze impartial si transparent. Acest lucru este deosebit de important in contextul unei campanii electorale in care lansarea unor investigatii penale risca sa submineze capacitatea candidatilor de a participa efectiv in campania electorala", precizeaza ambasadorii UE. Acestia considera importanta garantarea accesului la mass-media al tuturor partidelor participante la alegeri precum si asigurarea unei acoperiri media echilibrate a procesului electoral. "in aceasta privinta, acordam o importanta deosebita independentei editoriale a mijloacelor audio-vizuale publice si caracterului pluralist al acestora in timpul campaniei electorale. O relevanta deosebita vor avea si reinnoirile licentelor de emisie", spun ambasadorii. Cu privire la amendamentele aduse Codului electoral moldovenesc, acestia fac apel catre autoritati sa ia in consideratie in mod corespunzator recomandarile Comisiei de la Venetia a Consiliului Europei cat si jurisprudenta relevanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului.� "In acest context, reamintim concluziile Consiliului afaceri generale si relatii externe din februarie 2008 care saluta progresul realizat din utimii�trei ani de Republica Moldova in implementarea Planul de actiuni din cadrul Politicii europene de Vecinatate. Luam in consideratie, de asemenea, indemnul de a continua eforturile privind consolidarea democratiei si statului de drept, respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, inclusiv respectarea libertatii mass-media inaintea alegerile parlamentare", se mai arata in declaratia comuna a ambasadorilor statelor UE. Acestia mai reamintesc ca Uniunea Europeana s-a angajat sa aprofundeze in continuare relatia cu Republica Moldova. "Totusi, facem apel la conducerea Republicii Moldova sa se asigure ca progresul in eforturile de apropiere de Uniunea Europeana sa nu fie afectat de deficiente in implementarea procesului democratic. Luand in consideratie aspectele prezentate, vom continua sa urmarim indeaproape modul in care va evolua campania electorala si desfasurarea viitoarelor alegeri",conchide declaratia. O declaratie comuna a ambasadorilor statelor UE a mai fost difuzata si la 17 iulie 2008, document in care diplomatii europeni cereau autoritatilor moldovene sa imbunatateasca cadrul legislativ ce reglementeaza procesul electoral, sa asigure o reala libertate de exprimare si independenta mass-media si sa elimine hartuirea partidelor de catre organele de stat.

Marius BATCA