La inceputul secolului 19, trenurile cu locomotive cu aburi parcurgeau distanta Bucuresti-Constanta in trei ore, in timp ce in prezent, cu trenuri electrice, aceeasi distanta este parcursa in sase ore, comenteaza jurnalistii Reuters, citati de NewsIn. Situatia nu ii afecteaza numai pe turisti, se arata in analiza intitulata "Cu jumatate de viteza inainte pe drumurile si caile ferate invechite ale Romaniei", in opozitie cu expresia "cu toata viteza inainte".�Toate partidele au inclus investitiile in infrastructura rutiera si feroviara in programul electoral, stiind ca reteaua invechita de transporturi risca sa anuleze cateva dintre avantajele economice ale Romaniei: pozitia sa geografica la intersectia unor rute comerciale si salariile mici care au incurajat pana acum investitiile straine. Investitiile si reformele necesare sunt enorme, dar majoritatea economistilor spun ca fara ele, banii straini care au sustinut consumul romanesc si care se diminueaza deja, ar fi si mai putini. Avand in vedere birocratia, ineficienta administratiei, coruptia si lipsa de disponibilitate a politicienilor de a finanta proiecte pe termen lung, perspectivele sunt pesimiste. Un prim avertisment a venit in iunie, cand producatorul german de masini Daimler a ales Ungaria in locul Romaniei, pentru constructia unei fabrici Mercedes de 800 de milioane de euro, in parte din cauza retelei rutiere mai bune. "Transporturile ar trebui sa fie prima dumneavoastra prioritate", a declarat recent ambasadorul Statelor Unite, Nicholas Taubman, adaugand ca Romania nu va fi competitiva pana cand "drumul sau spre Europa nu va fi terminat". Romania ar trebui sa fie o intersectie de rute comerciale majore intre nordul si estul, sudul si vestul Europei. Multe companii�straine sunt tentate sa vina in Romania, unde�costurile de productie si ale mainii de lucru sunt mici, desi cresterea�rapida a salariilor si migratia fortei de munca au ingustat deja aceasta fereastra de oportunitate. Dar�retelele rutiera si feroviara ii dezamagesc crunt pe straini. Drumurile romanesti, la fel de bune ca cele din Nepal Aproape jumatate din cei 10.000 de kilometri de cale ferate din Romania au nevoie de reparatii sau inlocuiri, iar deraierile si intarzierile fac parte din cotidian. Situatia drumurilor este si mai rea. Forumul Economic Mondial situeaza Romania pe locul 126 din 134 in ceea ce priveste calitatea drumurilor, intre Nepal si Polonia. Romania are doar 270 de kilometri de autostrada. Pentru a traversa tara, soferii navigheaza pe drumuri inguste care ocolesc Carpatii si trec prin mii de sate, intrecandu-se cu biciclisti, carute trase de cai si chiar turme de oi sau vaci. Multe orase nu au sosele de centura, ceea ce conduce inevitabil la ambuteiaje in centru. Specialistii spun ca starea proasta a drumurilor ii costa pe soferi jumatate de milion de euro pe an pentru reparatii si extraconsum de combustibil. Incercarile de a ameliora situatia au intampinat obstacole - in cel mai bun caz. Cel mai mare proiect de autostrada, Transilvania, care ar trebui sa lege Romania de Ungaria, a inceput in 2004, dar patru ani mai tarziu, s-au construit numai noua kilometri. Intarzierile provocate de expropierile lente, obtinerea permiselor arheologice si finantarea intermitenta fac ca proiectul sa nu fie gata inainte de 2013, cu o intarziere de un an. Proiectul de a renova principala cale ferata de la Bucuresti spre litoralul Marii Negre a inceput in 2006 si are deja o intarziere de sase luni. "Intarzierile sunt cauzate de modificarile aduse proiectului cand lucrul deja a inceput. Au marit viteza maxima pentru trenuri. Noi a trebuit sa largim distanta dintre sine, sa punem sine noi si asta a luat timp", explica supraveghetorul unei echipe care lucreaza la proiectul de 600 de milioane de euro incredintat unei firme austriece, in dreptul Medgidiei. Promisiuni electorale De fapt, Guvernul s-a dovedit a fi una dintre probleme. "Pentru ca orice proiect major dureaza intre cinci si sapte ani pentru a da rezultate, nici un guvern nu a fost dispus sa cheltuiasca sume mari pe infrastructura, de teama ca urmatorul guvern va culege roadele", a explicat fostul ministru al transporturilor Radu Berceanu. Netulburate, toate partidele fac din infrastructura principala lor prioritate inainte de alegeri, majoritatea promitand sa construiasca in jur de 1.000 de kilometri de autostrada. Printre ele si Partidul Liberal al premierului Calin Popescu Tariceanu, care nu a construit decat 50 de kilometri de autostrada din 2004. Specialistii estimeaza ca punerea in aplicare a acestor planuri ar costa 4-6% din PIB pe an. In contextul crizei financiare care sporit costurile de finantare si a dus la reducerea ratingului de tara al Romaniei, multi considera ca asemenea planuri sunt peste masura de optimiste.