Actele de piraterie, semnalate de regula in largul Somaliei si care au generat o adevarata industrie a recompenselor, se practica cu succes si pe Dunare, in apropiere de Constanta, relateaza publicatia "Tribune de Geneve" in editia electronica de marti. Este insa drept ca in partea de est a Dunarii se practica un tip diferit, aproape "pitoresc" de pradare a transporturilor si de stoarcere de bani. Arnaud Dejeans, un tanar jurnalist care a efectuat un periplu intre Bordeaux si Moscova pe vapor, a descris un asemenea episod pe blogul sau. Imbarcat pe o barja cu fier vechi, la intrarea pe canalul Dunare-Marea Neagra, in apropierea portului Constanta, Dejeans a asistat la asemenea acte de piraterie in luna iunie. "Sunt vreo 20 de persoane care triaza bucatile de metal, fara a lua in calcul marinarii, care accepta sa dea o mana de ajutor in schimbul catorva sticle de bere", a relatat tanarul jurnalist pe blogul sau. Capturile, constand in obiecte precum radiatoare sau usi de masina, sunt inghesuite in barci pe care marinarii le numes "albine", deoarece "aduna marfuri". Episodul descris de Dejeans nu reprezinta insa un incident izolat, noteaza "Tribune de Geneve", amintind ca saptamanalul austriac "Verkher" mentiona inca din 2006 multiplicarea actelor de piraterie in Romania, dar si in Serbia. Tot in anul 2006, publicatia "Sunday Telegraph" relata ca bandele de hoti din regiune actionau in special noaptea, deplasandu-se cu salupe sau barci si folosind carlige si franghii pentru a urca la bordul navelor. "Navele sub pavilion strain sunt cele mai vulnerabile", a confirmat Patrick Neindre, de la societatea franceza Transitainer. "Este un sector care ar trebui evitat daca nava nu este sub pavilion rusesc", a adaugat el. Cel mai lung fluviu european, Dunarea, care este navigabila pe o portiune de 2.400 de kilometri, ar putea iriga de la est la vest toata Europa centrala, cu costuri minime. Pentru a permite exploatarea, Comisia pentru Dunare a cerut in mod repetat statelor riverane sa puna capat acestor actiuni, insa fara succes, noteaza in incheiere "Tribune de Geneve".

Alina OLTEANU