Arheologii au descoperit intr-un mormant neolitic din centrul Germaniei prima dovada ca oamenii traiau impreuna ca familie. Mormantul, vechi de 4.600 de ani, contine ramasitele unui barbat, ale unei femei si a doi baieti, iar testele ADN atesta faptul ca era vorba de un tata, o mama si de copii lor, au explicat cercetatorii in editia de marti a revistei "Proceedings of the National Academy of Sciences". "Unitatea lor in moarte sugereaza unitatea lor in viata", au declarat cercetatorii pentru prestigioasa revista stiintifica, facand referire la faptul ca cei patru membri ai familiei, care, dupa toate probabilitatile, au cazut victime unui atac violent, au fost inmormantati astfel incat par sa se imbratiseze. Mama avea o varsta cuprinsa intre 35 si 50 de ani, fiind batrana pentru acele vremuri. Ea a fost ingropata fata in fata cu sotul ei, in varsta de 40-60 de ani. Cei doi baieti aveau patru si respectiv opt ani. In timp ce uneltele din epoca de piatra au fost indelung studiate, cercetatorii dispun in schimb de putine date cu privire la relatiile sociale din acele vremuri, iar in mormintele neolitice datand dintr-o perioada anterioara erau ingropate la gramada sute de schelete, oferind prea putie indicii in acest sens, noteaza AP. "Stabilind legaturile genetice dintre cei doi adulti si cei doi copii inmormantati impreuna in acelasi mormant, am putut stabili prezenta familiei nucleare clasice in contextul preistoric al Europei Centrale-din cate stim noi, cea mai veche dovada genetica de pana acum", a declarat Wolfgang Haak, de la Universitatea din Adelaide, Australia. Cercetatorii au studiat nu mai putin de patru morminte multiple in Eulau, Sachsen-Anhalt, datand in aceeasi perioada. Toate mormintele contin adulti si copii inmormantati cu grija fata in fata. Multe dintre schelete poarta urmele unor rani, sugerand ca cei inmormantati aici au murit in urma unor atacuri violente, venite probabil, din partea unui trib rival. Cercetatorii sunt de parere ca, dupa incetarea atacului, supravietuitorii raidului s-au intors pentru a-si ingropa mortii. Cercetatorii au analizat si nivelul de strontiu din dantura scheletelor, acesta reprezentand un important indiciu cu privire la locul in care a crescut cineva. Astfel, ei au putut constata ca femeile cresteau in alte regiuni decat barbatii si copii lor. Acest fapt sugereaza ca, pentru a se evita endogamia si pentru a consolida totodata relatiile cu alte comunitati, casatoriile se incheiau intre persoane apartinand unor grupuri diferite, a explicat Alistair Pike, sefa departamentului de arheologie al Universitatii din Bristol.

Alina OLTEANU