Discrepanta intre modul in care vede electoratul politicianul ideal si clasa politica autohtona se adanceste enorm la aproape 20 de ani de la Revolutie, releva studiul calitativ "Cultura politica in Romania", efectuat de Metro Media Transilvania pentru Fundatia Soros Romania. Indolenta, pierderea interesului fata de cetatean si favorizarea prin legi a anumitor persoane sunt principalele cauze ale neincrederii in politicienii romani. In vizunea romanilor care au participat la studiu, "parlamentarul ideal este cinstit (nu voteaza la doua maini, nu isi voteaza marirea salariului sau a pensiei), harnic (nu doarme la sedinte), ii reprezinta pe cei care l-au ales, ii asculta, le intelege nevoile si tine cont de ele in elaborarea legilor, este un bun profesionist, are onoare si demnitate, isi tine promisiunile facute in campania electorala". Cauzele neincrederii covarsitoare in clasa politica consta tocmai in faptul ca politicienii romani nu prezinta aceste caracteristici. In topul motivelor care provoaca frustrarea participantilor la cercetare este faptul ca politicienii nu fac ceea ce au promis si sunt mincinosi. "Mai degraba sa nu promita, decat sa promita si sa nu faca - asa gandesc romanii", a spus sociologul Mircea Comsa, conferentiar la Universitatea Bucuresti. Apoi respondentii au fost nemultumiti de faptul inconsecventa, coruptia si incompetenta clasei politice. in cazul parlamentarilor, principalul motiv de iritare este absenta de la sedinte sau dormitul in timpul acestora. "Imaginea parlamentarului care doarme ii scoate din sarite. Ii agaseaza faptul ca parlamentarii sunt deasupra lor", a spus conferentiarul Gabriel Badescu de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj Napoca, precizeaza NewsIn. In cazul Guvernului, neincrederea este din cauza faptului ca ministrii si-ar urmari doar interesul propriu, iar cei ce nu au incredere in presedinte ii reproseaza ca este orientat spre scandal, nu este diplomat si nu-si respecta promisiunile. Pe de alta parte, cei care au mai multa incredere in politicieni explica slaba lor performanta prin faptul ca au promis fara sa fie constienti de greutatile ce le vor intampina pentru a-si respecta promisiunile sau ca sistemul politic nu le permite sa faca ceva pentru oameni. De asemenea, multi respondenti sunt suspiciosi in ceea ce priveste relatia dintre politica si economie. Politicienii sunt suspectati ca fac legi "cu dedicatie" pentru anumiti oameni de afaceri, care le finanteaza campaniile in schimbul unor contracte preferentiale cu statul. O democratie doua definitii Cercetatorii de la Metro Media au constatat si existenta unei discrepante majore intre ce considera romanii ca ar trebui sa fie democratia si ce este de fapt. Pentru participantii la focus-grupuri, democratia inseamna libertate de exprimare, de informare sau liberatate in limita legii, in timp ce democratia romaneasca este vazuta ca drepturi fara obligatii pentru unii, iar altii o considera nefunctionala. In schimb, sustinerea pentru democratie ramane covarsitoare pe considerentul ca "este mai bine sa decida mai multi decat unul singur", cu corolarul ca ar fi mai bine ca numarul decidentilor sa fie totusi mai mic. Din acest motiv, este dorita si o restrangere a numarului de partide carora oricum li se reproseaza de catre alegatori ca nu reprezinta ideologii, ci diverse grupuri de interese. Ca modalitati de sanctionare ale clasei politice, majoritatea au indicat solutii pasive: sa nu mearga la vot sau sa voteze pe altcineva. De asemenea, romanii sunt sceptici in privinta capacitatii lor de a influenta decizia politica, mai ales cei din mediul urban, apreciind ca politicienii oricum nu baga in seama alegatorii decat in preajma alegerilor. Studiul a fost realizat de catre Metro Media Transilvania pentru Fundatia Soros prin 26 de focus-grupuri la care au participat 208 persoane, in perioada septembrie-octombrie 2008. Durata media a unui focus-grup a fost de 2,5 ore.