Liderul conservatorilor cehi afla�i la guvernare, Mirek Topolanek, a exclus convocarea de alegeri anticipate, in pofida infrangerii suferite la alegerile regionale �i pentru Senat, ce a declan�at tulbur�ri politice in �ar� cu nou� s�pt�mani inainte de preluarea pre�edin�iei Uniunii Europene (UE), potrivit NewsIn. Premierul Topolanek, a c�rui �ar� va prelua pre�edin�ia Uniunii Europene in ianuarie, a recunoscut c� a f�cut o gre�eal� l�sand campania pe seama oficialilor locali, in loc s� se implice personal. El a spus ins� c� a convoca alegeri anticipate, a�a cum cere opozi�ia, nu ar face decat s� agraveze aceast� gre�eal�. "Consider c� schimbarea de guvern cerut� de Jiri Paroubek ar fi o continuare a acestui parcurs eronat", a spus el, citat de Reuters. Partidul lui Topolanek, Democra�ii Civici (ODS), a ob�inut doar trei locuri in alegerile pentru Senat de vineri �i samb�t�, un rezultat care i-a nemul�umit pe rivalii premierului din partid �i a pus chiar sub semnul intreb�rii viitorul guvernului condus de el. ODS a suferit astfel dou� infrangeri succesive, dup� cea de la alegerile regionale din 18 octombrie. Partidul a pierdut in detrimentul opozi�iei controlul in 13 regiuni �i majoritatea constitu�ional� in Senat. Opozi�ia social-democrat� condus� de Paroubek a cerut demisia guvernului �i convocarea de alegeri la jum�tatea anului 2009. Alegerile urm�toare ar urma s� aib� loc in mod normal in 2010. Topolanek, care se confrunt� cu nemul�umirea multora din partid din cauza lipsei de popularitate a reformelor sale economice, a spus c� se va gandi la demisia din func�ia de �ef al partidului la congresul din decembrie. Ulterior ins�, el a anun�at intr-un comunicat c� va renun�a la ideea de a-�i p�stra func�ia in partid, numai dac� va ap�rea un alt candidat care s� garanteze c� va indeplini obiectivele partidului. El a ad�ugat c� va sprijini convocarea de alegeri anticipate numai dac� va deveni clar c� guvernul s�u nu este in stare s� fac� reformele pe care �i le-a propus. Sprijinul de care beneficiaz� in Parlament guvernul, format al�turi de al�i doi parteneri de coali�ie, s-a diminuat de la 100 de la 98 de locuri din 200 luna trecut�, dar guvernul a reu�it s� i�i treac� proiectele cu sprijinul mai multor deputa�i independen�i. ODS a reu�it s� impun� reforme nepopulare, precum reducerea cheltuielilor sociale, unele cre�teri de impozit �i introducerea de taxe in sistemul medical public. Reformele au atras laudele economi�tilor, dar au indep�rtat aleg�torii, ca �i planul de a g�zdui un radar american antirachet�. Aceste tulbur�ri politice intervin cu doar nou� s�pt�mani inainte ca Cehia s� preia pre�edin�ia Uniunii Europene �i pe fondul zvonurilor c� Fran�a ar inten�iona s� i�i prelungeasc� mandatul actual in detrimentul Prag�i, comenteaz� AFP. Guvernul a trecut ca prin urechile acului de un vot de incredere de s�pt�mana trecut� �i pare din ce in ce mai fragil dup� ce insu�i pre�edintele Vaclav Klaus, fondatorul ODS a calificat alegerile pierdute de Topolanek drept un referendum cu privire la performan�a sa ca premier. "Aceste alegeri au fost o form� de referendum asupra lui Mirek Topolanek, aleg�torii au indicat c� vor o schimbare de stil politic, mai pu�in� arogan��", a declarat el intr-o dezbatere televizat�. �eful statului nu a mers ins� pan� la a cere demisia premierului, l�sand aceast� decizie partidului. Euroscepticul Klaus nu crede c� preluarea pre�edin�iei UE ar trebui s� fie un motiv de "paralizie politic�" in Cehia, dar l-a acuzat oricum pe pre�edintele francez Nicolas Sarkozy c� vrea s� deturneze in favoarea sa pre�edin�ia ceh�. "Sarkozy vrea s� ne ia pre�edin�ia", a declarat el, ad�ugand ins� c� a de�ine pre�edin�ia UE "este un lucru f�r� importan��". "Este un prestigiu, dar nu pentru �ar�, este un prestigiu pentru politicienii care merg la Bruxelles de 12 ori pe lun�", a afirmat el. Sarkozy, a c�rui �ar� de�ine in prezent pre�edin�ia UE, vrea s� consolideze rolul politic al Zonei euro, din cauza actualei crizei financiare �i economice, ceea ce a fost interpretat de unii comentatori drept o dorin�� de a prelungi mandatul francez dincolo de 31 decembrie. "Reuniuni consacrate deciziilor de luat in fa�a crizei se �in in exteriorul pre�edin�iei" europene, a spus Klaus, ad�ugand c� Fran�a, Germania, Marea Britanie �i Italia, care au ini�iat in octombrie o ac�iune european� coordonat�, sunt acelea�i ��ri "care au scris acordurile de la Munchen" care i-au permis lui Hitler s� invadeze Cehoslovacia in 1938. Inaintea crizei financiare, principala misiune care se profila pentru pre�edin�ia ceh� a Uniunii Europene era g�sirea unei solu�ii pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona. Cehia nu a ratificat ins� documentul, de�i cu noua compozi�ie a Senatului, �ansele ca acest lucru s� se intample cresc.

Z.O.