Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) din Romania a fost anuntat de oficialii de la Kiev, printr-o notificare, ca Ucraina va incepe faza a doua a proiectului de largire a canalului Bastroe, procedura ceruta de normele internationale. Motivul invocat de ucrainieni: vor sa scoata sudul Basarabiei din saracie, a anuntat, vineri, MMDD. Potrivit procedurii Conventiei Espoo - prin care statele membre trebuie sa se instiinteze si sa se consulte reciproc cu privire la proiecte care ar putea avea efecte transfrontaliere negative asupra mediului -, vecinul de la nord si de la est al Romaniei a anuntat autoritatile de mediu ca intentioneaza sa modernizeze calea navigabila in zonele Chilia si Bastroe, in scopul pregatirii acestora pentru transportul de marfuri si de pasageri. Lungimea avuta in vedere in cadrul fazei secunde a acestui proiect este de 172,36 km. Notificarea este primul pas din cei prevazuti in procedura de autorizare a investitiilor cu posibil impact transfrontalier de mediu. Ea contine date despre impactul realizarii canalului Bastroe din punct de vedere tehnic, economic, social si de mediu. Ucraina si-a motivat proiectul prin faptul ca nu are o ruta navigabila de mare adancime intre Marea Neagra si Dunare, desi are patru porturi mari - Reni, Izmail, Chilia si Valcov - in sudul Basarabiei, fosta zona romaneasca anexata de URSS dupa cel de-Al doilea Razboi Mondial si care face parte, in prezent, din regiunea ucraineana Odesa. Cele patru porturi sunt la bratul nordic al Dunarii, Chilia, in timp ce principalul canal de navigatie - Bratul Sulina - este controlat in totalitate de Romania, care percepe taxe de tranzit. Ucraina mai motiveaza ca populatia din zona este foarte saraca, din cauza nivelul ridicat al somajului si a lipsei de dezvoltare a infrastructurii sociale. "Solutia pentru rezolvarea acestor grave probleme economice si sociale din partea ucraineana a Deltei Dunarii este dependenta de folosirea canalelor Dunarii pentru navigare. Optiunea pentru navigarea prin canalul Bastroe a fost aleasa in baza unor studii stiintifice efectuate de experti nationali si internationali", se arata in notificarea trimisa de Ucraina, citata de NwsIn. In document se arata, printre altele, ca proiectul ar putea avea un impact negativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii, inclusiv prin noxele emise in atmosfera in urma lucrarilor hidrotehnice, schimbarea regimului hidrologic, afectarea si - ulterior disparitia - unor plantelor rare sau chiar animale din zona. Ucraina era obligata prin Conventia comisiei economice a Natiunilor Unite privind evaluarea impactului asupra mediului intr-un context transfrontalier, adoptata la Espoo in 1991, sa anunte Romania de impactul pe care investitia l-ar putea avea asupra ambientului natural din Delta. De asemenea, conventia impune autoritatilor ucrainene sa organizeze, in Romania, o dezbatere publica privind canalul Bistroe. Scurt istoric al problemelor iscate de canalul Bastroe In ianuarie 2008, ministrul ucrainean al transporturilor si telecomunicatiilor, Iosip Vinski, anunta ca Ucraina intentioneaza sa dea in folosinta canalul Bastroe pana la sfarsitul anului, dupa efectuarea pe cursul anului a noi lucrari de dragare. In luna martie, ministrul mediului Attila Korodi, declara ca Bruxelles-ul, prin comisarul de mediu, Stavros Dimas, va notifica, oficial, Ucraina, cerandu-i sa revina asupra deciziei unilaterale de a continua constructia la canulul Bistroe, solicitandu-i explicatii pe aceasta tema. In luna mai, un reprezentant al World Wide Fund for Nature (Fondul Global de Mediu) atentiona ca transportul naval pe Canalul Bistroe nu poate fi permis, deoarece exista date care arata ca acest lucru ar avea un impact transfrontalier negativ asupra sistemelor naturale vitale. In luna iunie, parlamentarii Consiliului Europei, reuniti la Strasbourg, au cerut Ucrainei printr-o recomandare sistarea lucrarilor la Canalul Bistroe si infiintarea Euroregiunii Marii Negre, in conditiile in care spatiul pontic risca un dezastru ecologic, fiind necesara o consolidare a cooperarii tarilor riverane. In iulie, Ucraina a notificat Romania ca efectueaza incepand cu luna iulie "lucrari de dragare la bratul Chilia" in cadrul proiectului Bistroe, sfidand astfel avertismentele forurilor internationale si incalcandu-si angajamentele asumate. In luna august, oficiali romani anuntau ca guvernul ucrainean a revocat decizia privind realizarea cele de-a doua faze a constructiei la canalul Bistroe, adoptata in mod unilateral in decembrie 2007, insa, la distanta de cateva zile purtatorul de cuvant al executivului de la Kiev a infirmat decizia de oprire a lucrarilor la Bistroe. La inceputul lunii octombrie, Ucraina a cerut infiintarea unei noi entitati ONU pentru protectia ecologica. Premierul ucrainean Victor Iuscenko propunea atunci adoptarea unei Constitutii Mondiale de Mediu si stabilirea unui sistem din cadrul ONU in care sa functioneze o singura structura de protectie ecologica, cu autoritate si mecanisme relevante. Conform prevederilor Conventiei Espoo, Ucraina este obligata sa adopte hotararea finala privind proiectul Canalului abia dupa parcurgerea mai multor etape de consultare cu statele afectate. Punctele de vedere pe aceasta tema pot fi trimise catre MMDD pana pe 1 noiembrie 2008.