Romania si alte noua state membre NATO, carora li s-au alaturat Suedia si Finlanda, au semnat un acord ce prevede achizitionarea a trei avioane cargo lung curier C-17, au anuntat miercuri compania americana Boeing si Alianta Nord-Atlantica. Cele 12 tari care participa in programul Strategic Airlift Capability (SAC) al NATO, sunt: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Ungaria, Lituania,Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Slovenia, Suedia si Statele Unite. Aceste avioane vor fi folosite atat in cadrul operatiunilor NATO din Afganistan si in alte zone de conflict, cat si in misiuni nationale, europene si ale ONU.
Conform prevederilor acordului, fiecare�dintre tarile mentionate�va plati cate o parte din pretul unui Boeing C-17. Aparatele ar urma sa fie folosite apoi in comun.
In prezent, NATO nu detine un aparate de zbor de mare capacitate si apeleaza adesea la Statele Unite sau Rusia pentru ajutor in acest sens.
C-17 este un avion cu patru motoare cu rampa de incarcare proprie si poate transporta pana la 77 de tone de echipament de razboi, trupe sau ajutoare umanitare, pe distante lungi. Avionul are si avantajul ca poate ateriza pe piste scurte.
Baza din Ungaria
In luna noiembrie 2007, NATO a anuntat ca a ales aeroportul din localitatea ungara Papa ca baza aeriana a flotei sale strategice de transport, ceilalti candidati fiind baza romaneasca de langa Constanta si cea din Ramstein, Germania. Potrivit ambasadorului SUA la Budapesta, April H. Foley, decizia reflecta faptul ca membrii NATO vad in Ungaria un partener experimentat, competent si de incredere. Decizia este surprinzatoare, avand in vedere ca Ungaria este primul stat membru NATO in cazul caruia s-a pus in discutie eventualitatea excluderii din Alianta. Mai mult chiar, in vara lui 2007, Romania parea candidatul ideal, fiind si puternic sprijinita de SUA.
De cele trei avioane se vor ocupa peste 200 de persoane si o echipa de mecanici de la Boeing. Proiectul se pare ca va crea intre 300 si 500 de locuri de munca pentru locuitorii maghiari. Potrivit sursei citate, intre 2006 si 2007 NATO a investit aproximativ 32 de milioane de euro in modernizarea aeroportului din vestul Ungariei, insa, aeroportul are nevoie de noi imbunatatiri, costurile urmand a fi impartite intre statele participante la program.
Sansa ratata a Romaniei
Initial, oficiali americani au dat de inteles ca Romania ar putea fi aleasa de NATO pentru a gazdui principala baza operationala pentru flota de transport strategic. SUA ar fi dorit astfel sa beneficieze si de posibilitati de transport strategic la baza operationala avansata (Forward Operating Site) a Pentagonului de la Mihail Kogalniceanu.
Initiativa multinationala privind capabilitatea de transport strategic aerian (C-17) a fost lansata de Marshall Billingslea, Adjunctul Secretarului General al NATO pentru Investitii de Aparare (ASG/DI). Ea consta in asocierea mai multor natiuni pentru a inchiria sau cumpara un numar de avioane tip C-17 Globemaster. Comitetul Militar NATO a evaluat ca cerinta operationala pentru transportul aerian strategic achizitionarea unui numar de opt aeronave C-17 operate de NATO.
La data semnarii scrisorii de intentie, baza principala de operare (MOB) se preconiza a fi la baza aeriana Ramstein din Germania, care apartine Fortelor Aeriene ale SUA din Europa (USAFE), datorita facilitatilor deja existente. Expertii militari din NATO au spus ca vor fi necesare insa o serie de alte investitii de largire a capacitatilor precum si un studiu de mediu pentru accesul avioanelor de mare capacitate. La randul ei, Ungaria a lansat si ea o oferta si a spus ca o locatie excelenta ar fi baza aeriana de la Papa. La inceput, americanii nu au fost foarte incantati de solutia avansata de Ungaria si au sugerat autoritatilor romane sa analizeze posibilitatea formularii unei oferte concrete pentru gazduirea principalei baze operationale pentru flota de transport strategic a NATO. Reprezentantii Pentagonului au sustinut o buna perioada ca cea mai buna locatie ar fi Aeroportul Mihail Kogalniceanu.
In luna septembrie 2007, ZIUA anunta ca, in urma sugestiei primite din partea SUA, Ministerul Apararii a inaintat CSAT "Informarea privind modalitatile de asigurare a necesarului de capabilitati de transport aerian pentru Armata Romaniei, in perioada 2006-2013". Membrii Guvernului au adoptat pe 11 septembrie 2007 o Hotarare de Guvern pentru aprobarea participarii Ministerului Apararii din Romania la Organizatia NATO de Management al Transportului Aerian si oferirea spre utilizare a Aeroportului International Mihail Kogalniceanu ca baza operationala principala pentru Capabilitatea de Transport Strategic Aerian. Oficialii armatei considerau ca aceasta initiativa urmeaza sa raspunda atat nevoilor nationale, cat si ale misiunilor NATO, UE sau ONU.