Desi topirea ghetii a atins un nivel record, depasind nivelul din luna iunie a anului trecut, unii specialistii estimand chiar ca gheata din Oceanul Arctic ar putea disparea complet pe perioada verii in urmatorii 5-10 ani, o descoperirea recenta ne mai ofera o speranta. Potrivit unui studiu efectuat de o echipa de cercetatori din Canada, cea mai veche gheata din America de Nord este "mai rezistenta la schimbarile climatice de cat se credea", reusind sa reziste, in decursul celor 700.000 de ani de cand s-a format, unor perioade si mai calde decat cea actuala, relateaza The Telegraph in editia de joi. Solul inghetat, cunoscut sub numele de permafrost, este ca un lipici care tine Arctica laolalta iar dezghetarea sa ar avea efecte dramatice asupra ecosistemului si ar conduce deasemenea la eliberarea de dioxid de carbon si metan in atmosfera, proces care ar conduce la randul sau la accelerarea schimbarii climatice. O echipa de cercetatori de la Universitatea din Alberta a descoperi insa recent ca exista regiuni in care pana si zona discontinua, superioara a permafrostului, ce se intinde de la cativa centimetri de suprafata pana la cativa metri, si care se topeste in timpul verii pentru a reingheta iarna, a reusit sa supravietuiasca neintrerupt timp de peste 700.000 de ani. "Inainte se credea ca permafrostul s-a topit complet in regiunea Yukonului si Alaskai in urma cu circa 120.000 de ani, cand clima era mai calda decat in prezent", a declarat Dr. Duane Froese, care a condus studiul pe aceasta tema publicat in revista Science. Spre suprinderea lor, cercetatorii au descoperit insa vene verticale de gheata in a caror compozitie intra si cenusa vulcanica, datata ca avand o vechime de peste 700.000 de ani. In decursul acestei uriase perioade, clima s-a schimbat de nenumarate ori, fiind adesea chiar mai calda decat in prezent. "Faptul ca aceasta gheata a supravietuit interglaciatiunilor din urma cu 120.000 si 400.000 de ani, perioade despre care credem ca au fost mai calde decat in prezent, ilustreaza cat de incapatanat poate fi permafrostul in fata incalzirii climatice", a declarat Froese. Totusi, a subliniat cercetatorul, aceasta descoperire nu trebuie luata ca o invitatie la a ignora impactul incalzirii climatice, mai ales in nord. "Rezultatele noastre nu schimba faptul ca incalzirea viitoare va conduce la eliberarea de gaze care creeaza efect de sera", a aratat el.

Alina OLTEANU