Marti, 2 septembrie, incep la Palatul Pacii din Haga, sediul Curtii Internationale de Justitie, audierile celor doua parti - Romania si Ucraina - in cadrul procesului ce priveste delimitarea maritima in Marea Neagra. Aceasta este faza orala a procesului care are drept obiectiv solutionarea problemei delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. Data de 2 septembrie a fost anuntata la 24 iulie 2008 de catre Curtea Internationala de Justitie. Miza diferendului o reprezinta, conform Agentului Romaniei la Curtea Internationala de Justitie, Bogdan Aurescu, intr-un interviu pentru postul de radio RFI, la 31 iulie 2008, "delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive, care sunt spatii dincolo de teritoriul de stat, dar care au un regim juridic foarte apropiat de teritoriul de stat. Este vorba de o suprafata de aproape 12 mii de kilometri patrati, deci o zona destul de intinsa in care statul care va fi considerat statul titular, dupa solutia Curtii Internationale de Justitie, va putea sa exercite dreptul de exploatare si de explorare, drepturi suverane in aceasta zona. Este vorba despre o suprafata in care se gasesc resurse de hidrocarburi de anvergura medie, care, dupa pronuntarea hotararii Curtii, vor putea sa fie exploatate de catre Romania, respectiv de catre Ucraina". Mai multe etape In cadrul acestei faze orale, impartita la randul sau in cadrul a doua etape, fiecare dintre parti isi sustine public argumentatia. Astfel in perioada 2-5 septembrie are loc prima runda de pledoarii a Romaniei, Ucraina isi sustine argumentatia in perioada 9-12 septembrie, urmand ca in cadrul celei de-a doua etape a audierilor publice, Romania sa isi sustina, la 15-16 septembrie, a doua runda de pledoarii si sa prezinta concluziile in ceea ce priveste solutia de delimitare pe care o considera echitabila si in deplin acord cu prevederile dreptului international, iar Ucraina sa isi prezinte de asemenea a doua runda a pledoariilor si concluziile la 18-19 septembrie. Dupa incheierea fazei orale a procedurilor, Curtea Internationala de Justitie va avea la dispozitie, conform practicii in domeniu, o perioada de trei pana la sase luni, in cadrul careia va delibera si va da o hotarare, care are caracter definitiv, obligatoriu si executoriu pentru parti. Caracterul hotararii stabileste astfel ca din acel moment nu mai exista nicio cale legala de atac impotriva respectivei decizii si ambele state se vor conforma intocmai. Daca vreunul dintre cele doua state, in functie de hotararea pronuntata de Curte, nu se supune deciziei formulate, conform articolului 94 din Carta ONU, cealalta parte are astfel posibilitatea sa se adreseze Consiliului de Securitate al ONU, care va lua masurile necesare pentru a asigura respectarea hotararii. Sesizarea din 16 septembrie 2004 In cadrul acestui proces, Romania are calitatea de reclamant, iar Ucraina, calitatea de parat. Procesul a ajuns in fata Curtii Internationale de Justitie pentru ca negocierile purtate intre cele doua state in perioada 1998-2004 nu au ajuns la nici un rezultat, cele doua parti adoptand pozitii divergente. Acordul Conex la Tratatul privind relatiile de cooperare si buna vecinatate intre Romania si Ucraina semnat la 2 iunie 1997, odata cu Tratatul, prevede in articolul 4 (h), printre altele, ca diferendul va fi adus in fata Curtii Internationale de Justitie la solicitarea oricareia dintre parti daca nu va fi solutionat (prin negocieri) intr-un interval de timp rezonabil, dar nu mai putin de doi ani de la initierea negocierilor. La data de 16 septembrie 2004, Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie pentru solutionarea problemei delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra, declansand astfel procedurile in fata Curtii. In cererea adresata Curtii, partea romana reprezentata de domnul Bogdan Aurescu, in calitate de Agent al Romaniei pentru acest proces, sunt specificate la punctul 'IV. Temeiurile juridice pe care Romania isi bazeaza cazul' si anume: '7. Dreptul aplicabil pentru rezolvarea acestui diferend este reprezentat de prevederile relevante ale Acordului Conex incheiat in 1997 si ale Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii din 1982 ('UNCLOS'), la care atat Romania cat si Ucraina sunt parti, precum si ale altor instrumente relevante avand forta obligatorie pentru Romania si Ucraina. 8. In special Acordul conex din 1997 stipuleaza, in Articolul 4, ca cele doua State vor aplica in procesul de delimitare urmatoarele: 'a) Principiul incorporat in art. 121 al Conventiei ONU cu privire la Dreptul Marii, din 10 decembrie 1982, asa cum acesta este aplicat in practica statelor si in jurisprudenta internationala. b) Principiul liniei de echidistanta in zonele de delimitat unde tarmurile sunt limitrofe si principiul liniei mediane in zonele unde tarmurile sunt fata in fata. c) Principiul echitatii si metoda proportionalitatii, asa cum acestea sunt aplicate in practica statelor si in hotararile instantelor internationale cu privire la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive. d) Principiul potrivit caruia nici una din Partile Contractante nu va contesta suveranitatea celeilalte Parti Contractante asupra oricarei parti din teritoriul acesteia adiacenta zonei de delimitat. e) Principiul luarii in considerare a circumstantelor speciale din zona de delimitat.' 9. Acordul conex reprezinta astfel lex specialis intre cele doua State, iar delimitarea solicitata Curtii trebuie efectuata in conformitate cu cele cinci principii prevazute de Articolul 4 al Acordului conex. 10. Romania considera ca metoda de delimitare a spatiilor maritime din Marea Neagra aflate in diferend, precum si linia de delimitare care rezulta din aceasta, propuse de Ucraina in timpul negocierilor, nu sunt in conformitate cu dispozitiile relevante din Acordul conex care trebuiau aplicate in prezentul caz. In consecinta, Ucraina nu a respectat Articolul 4 al Acordului conex. In acelasi timp, pozitia Ucrainei nu duce la o solutie echitabila intre cele doua state, astfel cum prevad Articolele 74 si 83 ale Conventiei din 1982.' Romania a inaintat la 15 august 2005, un Memoriu Curtii, Ucraina a raspuns la 16 mai 2006 printr-un Contra-Memoriu. La 19 decembrie 2006 Romania a inaintat Replica ca raspuns la pozitia formulata de Ucraina, pentru ca la 5 iulie 2007, autoritatile de la Kiev sa inainteze Duplica. Aceasta faza scrisa a procesului se incheie in momentul in care incep pledoariile in fata Curtii Internationale de Justitie. Echipa Romaniei Echipa care reprezinta Romania in procesul cu Ucraina in fata Curtii Internationale de Justitie este formata din Agentul Romaniei pentru procesul de la Haga, Bogdan Aurescu, cu rang de director general in MAE roman, co-agentii Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice in MAE roman si Calin Fabian, ambasadorul Romaniei la Haga si cinci diplomati juristi din cadrul Oficiului pentru Frontiere si Delimitari Maritime din cadrul Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE roman. Sunt cooptati in cadrul echipei Romaniei si trei reputati profesori si experti in drept international, James Crawford de la Universitatea din Cambridge, Alain Pellet de la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Defense si Vaughan Lowe de la Universitatea din Oxford. Primii doi ofera, inca din 1999, consultanta partii romane pe tema delimitarii spatiilor maritime cu Ucraina. De asemenea pentru o intelegere mai buna de catre Curtea Internationala de Justitie a pozitiei exprimate de fiecare stat in parte, atat Romania, cat si Ucraina au desemnat cate un judecator ad-hoc, care sa asigure necesitatea dreptului de aparare a partii in fata judecatorilor permanenti ai Curtii. Cei doi judecatori ad-hoc au acelasi statut de neutralitate si impartialitate ca si un judecator permanent. Romania l-a desemnat pe profesorul francez Jean Pierre Cot, in prezent presedinte al Societatii Franceze de Drept International si judecator la Tribunalul International pentru Dreptul Marii de la Hamburg, iar Ucraina l-a desemnat pe profesorul american de drept de la Universitatea din Miami, Bernard Oxman, fost judecator ad-hoc la Tribunalul International pentru Dreptul Marii.

Z.O.