Bundestagul a cerut Guvernului german sa sustina negocierile dintre Republica Moldova si Romania privind incheierea unui Tratat de baza, in motiunea intitulata "in sprijinul integrarii europene a Republicii Moldova", adoptata joi seara, potrivit unui comunicat al ambasadei Germaniei la Chisinau, relateaza NewsIn. Semnarea Tratatului de frontiera si a Tratatului politic de baza dintre Romania si Republica Moldova sunt doua conditii afirmate cu insistenta de catre Chisinau pentru normalizarea relatiilor bilaterale. Acordul de Cooperare dintre Romania si Republica Moldova, numit cu titlul generic Tratat de baza, a fost parafat de ministrii de Externe ai celor doua state in 2000, iar in primavara lui 2003 ministrul de Externe de atunci al Romaniei a anuntat ca Bucurestiul este gata sa semneze Tratatul parafat in anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experti, ca cele doua parti sa definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. Insa la prima intalnire a expertilor, in vara anului 2003, autoritatile moldovene au venit cu un alt document, care punea in evidenta faptul ca oferta Romaniei de a semna acordul parafat in 2000 a primit un raspuns negativ. In aceste conditii procesul de dialog a fost reluat si in momentul de fata se discuta despre incheierea unui Acord european de Parteneriat si Cooperare, explica anul trecut, in decembrie, ambasadorul roman la Chisinau, Filip Teodorescu. Stratan: "Tratatul de baza si cel de frontiera dintre Romania si Republica Moldova sunt in faza de finalizare"

		Ministrul de Externe al Moldovei, Andrei Stratan

Andrei Stratan declara recent ca Tratatul de baza si cel de frontiera dintre Romania si Republica Moldova sunt in faza de finalizare la nivel de experti, urmand sa fie eliminate cateva "paranteze patrate" din textul documentelor. In Tratatul de baza, parantezele includ denumirea limbii in care urmeaza sa fie perfectat documentul, Romania nerecunoscand limba moldoveneasca. Un grup de experti moldoveni s-a aflat la Bucuresti la mijlocul lunii mai pentru discutii despre Tratatul de baza si cel de frontiera. Ministrul roman de Externe, Lazar Comanescu, va merge la Chisinau pe 7 iulie, la invitatia omologului sau moldovean Andrei Stratan, prima vizita oficiala a unui sef al diplomatiei romane in tara vecina dupa mai bine de doi ani, timp in care relatiile bilaterale au cunoscut momente tensionate. Nici una dintre parti nu s-a pronuntat insa deschis asupra posibilitatii semnarii, cu ocazia vizitei la Chisinau, a celor trei documente contreversate dintre cele doua tari: Tratatul de frontiera, Tratatul de baza si Acordul privind micul trafic de frontiera. Progrese In al doilea document consacrat Republicii Moldova dupa motiunea din 6 mai 2004, Bundestagul german constata progresele Republicii Moldova spre apropierea de Uniunea Europeana, acordand insa atentie si aspectelor unde mai sunt necesare eforturi sau care ridica semne de intrebare, si formuleaza o serie de recomandari catre Guvernul german. Astfel, la capitolul progrese, motiunea mentioneaza adoptarea unei ample strategii de reformare a sistemului justitiei si ratificarea Conventiei Natiunilor Unite in domeniul combaterii coruptiei. In domeniul asigurarii libertatii de exprimare si a presei, independentei Justitiei si combaterii coruptiei mai raman pasi ce trebuie intreprinsi, in special in ceea ce tine de aplicarea reala a legilor respective, se arata in textul motiunii. Standardele UE in domeniul arestului preventiv si detentiei in institutiile penitenciare nu au fost inca implementate integral si mai sunt necesare reforme ce tin de atributiile si independenta organelor de urmarire penala. Ridicarea pragului electoral la 6% inaintea alegerilor parlamentare din 2009, interzicerea formarii coalitiilor electorale precum si interzicerea de a ocupa anumite functii publice de catre persoane cu cetatenie dubla sau multipla pun sub semnul intrebarii progresele atinse deja in procesul de democratizare, potrivit documentului. Dependenta de Rusia si diferendul transnistrean, problemele de solutionat Procesul de transformari in Republica Moldova se desfasoara foarte dificil, constata Bundestagul, referindu-se la situatia din Transnistria si la dificultatile economice printre care capacitatea economica scazuta, saracia larg raspandita, dependenta sporita de productia agricola si de relatiile economice cu Rusia. Republica Moldova depinde de importurile energetice ruse, iar o interdictie a Moscovei de import a anumitor produse moldovenesti a afectat semnificativ economia. Uniunea Europeana a devenit cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, dar ultimul val de extindere a dus la aparitia unor noi bariere prin introducerea vizelor si la intensificarea tendintelor de migratie. Aproximativ o treime din produsul intern brut al Republicii Moldova este format din remitentele moldovenilor care lucreaza in strainatate, iar migratia in special a tinerilor si fortei calificate de munca poate prejudicia masiv dezvoltarea pe viitor a Republicii Moldova, arata documentul adoptat de Bundestag. Fortificarea structurilor democratice si constitutionale si cresterea securitatii investitionale constituie o premisa atat pentru continuarea integrarii in structurile UE, cat si pentru viitorul politic, economic si social al Republicii Moldova. Decisive pentru aceasta sunt sustinerea consecventa din partea UE, in cadrul Politicii de vecinatate, si politica activa de reforme interne a Guvernului moldovean prin pastrarea stabilitatii politice externe, apreciaza Bundestagul. Bundestagul cere Guvernului german sa intensifice dialogul politic si cooperare economica cu Republica Moldova si sa se implice pentru adoptarea cat mai rapida a mandatului pentru initierea negocierilor in vederea unui nou acord, care sa inlocuiasca Acordul de Parteneriat si Cooperare semnat in 1998 si care expira anul acesta. Deputatii germani cer insa Berlinului si sa intervina pe langa Guvernul de la Chisinau pentru consolidarea democratiei, independentei Justitiei si presei. Alte preocupari ale Bundestagului sunt transparenta activitatii Guvernului de la Chisinau, dialogul cu partidele politice si societatea civila si evitarea unor piedici disproportionate pentru candidati si partide in legislatia electorala.

M.N.