Bascii prezinta usoare diferente genetice fata de restul populatiei din Europa, un continent "plictisitor" de omogen din punct de vedere genetic, sustin cercetatorii Universitatii Pompeu Fabra, citati vineri de cotidianul Periodista Digital. Biologii Jaume Bertran-Petit si David Comas au colectat in ultimii doi ani peste 1.700 de mostre ale diferitelor grupuri si popoare de pe continent pentru a elabora harta rutelor migratoare ale predecesorilor lor. "Europa este foarte plictisitoare din punct de vedere genetic", au declarat cei doi cercetatori. Nu exista diferente semnificative intre locuitorii diferitelor tari, spre deosebire de situatia din Africa sau Asia, continentele cele mai diversificate din punct de vedere al geneticii populatiei. Totusi, exista si exceptii. Analiza genetica a revelat faptul ca grupul basc prezinta mici diferente fata de restul europenilor, ceea ce arata ca, intr-un anumit moment al istoriei, bascii au constituit o comunitate care a trait izolata si, prin urmare, nu a fost supusa migratiilor. Jaume Bertran-Petit si David Comas, noteaza Rompres, sunt responsabilii proiectului Genographic pentru Europa Occidentala - initiativa mondiala a National Geographic, care urmareste trasarea istoriei genetice si migratorii a rasei umane plecand de la studiile ADN ale populatiei. Bascii sunt un grup etnic din nord-estul Spaniei si sud-vestul Frantei, al carui nume vine de la numele tribului antic al vasconilor. Se crede ca bascii sunt urmasii locuitorilor timpurii ai Europei Vestice. Triburile lor au fost mentionate inca din perioana romana de Strabon si Pliniu. Intre limba basca si alte limbi este insa dificil de gasit vreo relatie. Numerosi lingvisti au incercat sa gaseasca o legatura cu alte limbi, precum etrusca, limbile cauzaciene sau africane, dar pana in prezent nu au obtinut nici-un rezultat concludent, studiile nefiind bazate decat pe cateva cuvinte asemanatoare. Numele nativ pentru limba basca este euskara, si exista dovezi ca ea a fost vorbita in peninsula iberica cu mult inaintea limbii latine.

Alina OLTEANU