"In cele dou� dosare declinate la Sec�ia de Urm�rire Penal� �i Criminalistic�, ancheta este intr-un stadiu foarte avansat �i sunt a�teptate intr-un termen rezonabil solu�iile", a declarat, pentru NewsIn, procurorul Ramona Bulcu din cadrul Biroului de Pres� al Parchetului General. Dup� decizia Cur�ii Constitu�ionale din iunie 2007, Sec�ia Parchetelor Militare din Parchetul General a declinat c�tre Sec�ia de Urm�rire Penal� �i Criminalistic� dou� dosare dintre cele instrumentate cu privire la mineriada din 1990. Astfel, este vorba de marele dosar al mineriadei care cuprinde evenimentele 14 - 15 iunie, adic� momentul sosirii minerilor in Bucure�ti �i sta�ionarea lor din capital�, iar cel de-al doilea dosar este cel in care este anchetat fostul �ef al statului, Ion Iliescu. Fostul pre�edinte Ion Iliescu a fost audiat ultima oar� in decembrie 2007 la Parchetul General in leg�tur� cu evenimentele din 13 iunie 1990. Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declara�ii. Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat, pe 7 decembrie, dup� ce a anun�at infirmarea rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990, c� a constatat mai multe inc�lc�ri ale legii in instrumentarea cauzei. "In primul rand, procesul verbal de incepere a urm�ririi penale trebuie s� intruneasc� cateva condi�ii de form� prev�zute in mod expres in codul de procedur� penal�. Sunt mai multe inc�lc�ri ale legii, in primul rand persoana care a inceput urm�rirea penal� �i in al doilea rand nu au fost respectate condi�iile de fond �i de form� ale actului procedural. In ceea ce prive�te calitatea celui care a intocmit urm�rirea penal�, pot s� v� spun c� urm�rirea penal� a fost inceput� de procurorul Dan Voinea, de�i acesta nu era legal investit s� fac� urm�rire penal� in cauz�. In momentul in care solu�ia in acest dosar a fost infirmat�, cauza nu a fost repartizat� procurorului Dan Voinea", a declarat Kovesi. Nefiind investit s� efectueze acte de urm�rire penal� in dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesual� s� emit� un proces verbal, a mai spus Kovesi. "Procurorul Dan Voinea era incompatibil s� efectueze acte de urm�rire penal� in acest dosar intrucat ini�ial dumnealui a fost cel care a sesizat instan�a de judecat� �i a f�cut cercet�rile ini�iale in acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urm�ririi penale, motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil s� mai fac� acte de urm�rire penal�", a mai spus procurorul general. Kovesi a explicat ra�iunile actului de infirmare a rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale impotriva invinuitului Ion Iliescu. "Increderea oamenilor in ceea ce fac procurorii nu va veni decat atunci cand instan�ele de judecat� vor pronun�a hot�rari de condamnare pe rechizitoriile intocmite de procurori. Hot�rarile dispuse in ultimul timp de instan�ele de judecat� in dosarele mari au indus ideea c� procurorii intocmesc acte de urm�rire penal� lipsite de rigurozitatea necesar�. Nu sunt dispus� niciun moment s� acop�r erori in activitatea procurorilor", a declarat Kovesi Kovesi a precizat la acel moment c� infirmarea solu�iei de incepere a urm�ririi penale in cazul lui Ion Iliescu nu inseamn� sistarea anchetei, cercetarea in acest dosar urmand s� continue. Procurorul general Codru�a Kovesi a declarat, pe 5 decembrie, c� Parchetul General nu analizeaz� solu�ia in dosarul mineriadei, ci doar verific� legalitatea emiterii actului de procedur� penal�, din timpul urm�ririi penale, in cazul unui invinuit din dosar. Avocatul lui Ion Iliescu a contestat recent actul de procedur� penal�. "S-a depus plangere impotriva actului de procedur� penal� emis in timpul urm�ririi penale. Acum analiz�m dac� s-au indeplinit condi�iile de fond �i form� pentru emiterea lui. Deocamdat� avem un caz in lucru care este o disjungere cu privire la anumite aspecte ale mineriadei din 1990. Nu prive�te ins� intregul dosar al mineriadei, ci este doar o parte care prive�te persoanele civile", a declarat procurorul general al Romaniei. Procurorul general a mai precizat c� nu vrea ca cineva din acest dosar s� scape din cauza unor vicii de procedur� �i a subliniat c� urm�rirea penal� a unui invinuit nu inseamn� neap�rat c� acesta este �i vinovat. Ion Iliescu este in continuare anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Sec�ia * de Urm�rire Penal� �i Criminalistic�, unde a fost transferat dup� ce Curtea Constitu�ional� a decis c� procurorii militari nu mai pot acheta civili. In aceast� cauz�, ap�r�torul fostului pre�edinte Ion Iliescu, avocatul Ion Neagu, a formulat o plangere impotriva rezolu�iei din 2007, de incepere a urm�ririi penale a clientului s�u. Ion Iliescu a fost pus sub invinuire, prin rezolu�ia din 19 iunie 2007, sub acuza�ia c� la data de 13 iunie 1990 a determinat cu inten�ie interven�ia in for�� a militarilor impotriva manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii din Bucure�ti �i din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea �i r�nirea prin impu�care a mai multor persoane. Fostul �ef al statului era acuzat c� a ordonat interven�ia militar� pentru reprimarea manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii. Planul de ac�iune a fost elaborat din ordinul s�u �i, in calitate de pre�edinte ales, a ordonat interven�ia militar�, cu muni�ie de r�zboi, TAB-uri �i alte for�e, impotriva demonstran�ilor, dep�indu-�i atribu�iile prev�zute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990, se ar�ta in rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea par�ial� sau general� a armatei putea fi declarat� numai cu aprobarea prealabil� a Parlamentului, in cazuri excep�ionale. Fostul pre�edinte este cercetat in partea disjuns� din dosarul in care generalul (r) Mihai Chi�ac a fost deja trimis in judecat� pentru moartea a patru persoane, in fa�a Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Justi�ia nu a g�sit, in 18 ani, niciun vinovat important pentru mineriada din iunie 1990 La 18 ani de la descinderea minerilor in Bucure�ti in iunie 1990, justi�ia roman� nu a g�sit niciun vinovat cu greutate pentru mor�ii �i sutele de abuzuri de atunci, dosarele fiind in continuare pe mesele procurori, punandu-se din nou problema prescrip�iei faptelor, arata, intr-un documentar, newsin. Nu este prima dat� cand se invoc� prescrip�ia faptelor de la mineriade. In prezent, riscul apare in condi�iile in care evenimentele din iunie 1990 vor fi cercetate fragmentat, a declarat avocatul Asocia�iei 21 decembrie, Antonie Popescu, pentru NewsIn. "V� dau un exemplu: pentru ce s-a intamplat atunci, se pot face, in dosare separate, cercet�ri pentru simple loviri sau po�i vedea c� acolo a existat o asociere in vederea s�var�irii de infrac�iuni care a vizat o anumit� clas� social� �i care chiar tinde c�tre genocid. In situa�ia din urm�, infrac�iunile sunt mult mai grave, iar termenul de prescrip�ie este mult mare. In esen��, exist� riscul prescrip�iei, in condi�iile in care faptele se cerceteaz� fragmentat �i in condi�iile in care r�mane in picioare decizia Cur�ii Constitu�ionale din iunie 2007. Cu cat se dilueaz� cadrul anchetei, cu atat riscul este mai mare", a spus Popescu. Pre�edintele Asocia�iei "21 decembrie", Teodor M�rie�, afirm� c� victimele mineriadelor din 1990 sunt tot acei oameni care au ie�it in strad� la Revolu�ie �i care au con�tientizat apoi "pe mainile cui a inc�put Romania". Pe de alt� parte, el se arat� increz�tor c�, cel pu�in fa�� de Ion Iliescu, nu exist� riscul prescrip�iilor faptelor, pentru c� el a fost pre�edinte 12 ani, perioad� in care nu a putut fi anchetat. "Pentru felul in care procurorii �i echipa lor �i-au desf�urat activitatea in ultimii trei ani sunt mul�umit", spune M�rie�, care acuz�, ins�, c� unele decizii ale Inaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie �i ale Cur�ii Constitu�ionale, "date la comand� politic�", au franat solu�ionarea acestor dosare. Mai mult, pre�edintele Asocia�iei "21 decembrie" a prezentat, miercuri, in cadrul unei dezbateri la care au participat diferite personalit�i, Planul de reprimare al Pie�ei Universit�ii din 1990. M�rie� afirm� c� acesta ar fi fost conceput de generalul Mihai Chi�ac la ordinul lui Ion Iliescu �i aprobat apoi de Petre Roman. "Petre Roman a dat chiar dispozi�ie ca acest plan s� nu fie dactilografiat, pentru ca s� nu fie g�sit apoi niciodat�", a declarat Teodor M�rie�. Romania va fi judecat� la CEDO pentru tergiversarea dosarelor mineriadelor In august 2007, Asocia�ia "21 decembrie" a depus la Curtea European� a Drepturilor Omului o plangere impotriva statului roman, in care acuz� c�, de peste 10 de ani, justi�ia roman� nu a solu�ionat definitiv niciun dosar al mineriadelor din 1990. Pre�edintele asocia�iei, Teodor M�rie�, a declarat, pentru NewsIn, c� CEDO ar fi decis chiar judecarea, in regim de urgen��, a acestei plangeri. " Dup� cele dou� vizite f�cute la CEDO de dou� delega�ii de 40 oameni din partea Asocia�iei "21 decembrie", pre�edintele CEDO a luat aceast� decizie", a afirmat M�rie�. 20 iunie 2007 - ziua deciziei-�oc a Cur�ii Constitu�ionale Pe 20 iunie 2007, Curtea Constitu�ional� a decis c� procurorii militari nu au voie s� ancheteze persoane civile. Prin urmare, procurorii au disjuns din dosarul mineriadei partea privitoare la Iliescu �i au trimis-o procurorilor civili. Numai mutarea dosarului a durat cateva luni. Pre�edintele Asocia�iei "21 decembrie", Teodor M�rie�, a calificat decizia Cur�ii ca fiind "imoral� �i de-a dreptul catastrofal�". El subliniaz� c�, dup� informa�iile sale, doi dintre cei nou� judec�tori ai Cur�ii Constitu�ionale sunt implica�i direct in dosarul mineriadei. Cei nominaliza�i au fost Nicolae Cochinescu, despre care M�rie� a afirmat c� a redactat scrisoarea citit� la televiziune in seara zilei de 12 iunie 1990 �i in care se cerea evacuarea Pie�ei Universit�ii, �i Petre Ninosu, din a c�rui ma�in� s-a aruncat cu sticle incendiare in casa lui Corneliu Coposu pe 14 iunie 1990. La randul s�u, vicepre�edintele Alian�ei Civice, Sorin Ilie�iu, s-a ar�tat �i el nemul�umit de decizia Cur�ii �i a cerut, ca o "datorie moral�", demisia judec�torilor care au votat-o. "Aceast� decizie e totalmente imoral� �i trebuie f�cut ceva. Nu putem accepta aceast� hot�rare, ca unele dintre cele mai mari crime de sfar�it de secol XX din Europa s� fie mu�amalizate", declara el, imediat dup� decizia CCR. Decembrie 2007 - ultima declara�ie dat� la parchet de fostul pre�edinte Ion Iliescu Fostul pre�edinte Ion Iliescu, cel care in ianuarie 1990 chema pentru prima oar� minerii in Capital�, a fost audiat, ultima oar�, in decembrie 2007, la Parchetul General, in leg�tur� cu evenimentele din 13 iunie 1990. Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declara�ii. Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat pe 7 decembrie 2007 - dup� ce a anun�at infirmarea rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990 - c� a constatat mai multe inc�lc�ri ale legii in instrumentarea cauzei. "In primul rand, procesul verbal de incepere a urm�ririi penale trebuie s� intruneasc� cateva condi�ii de form� prev�zute in mod expres in codul de procedur� penal�. Sunt mai multe inc�lc�ri ale legii. O dat�, persoana care a inceput urm�rirea penal� �i apoi nu au fost respectate condi�iile de fond �i de form� ale actului procedural. In ceea ce prive�te calitatea celui care a intocmit urm�rirea penal�, pot s� v� spun c� a fost inceput� de procurorul Dan Voinea, de�i acesta nu era legal investit s� fac� urm�rire penal� in cauz�. In momentul in care solu�ia in acest dosar a fost infirmat�, cauza nu a fost repartizat� procurorului Dan Voinea", a declarat Kovesi. Nefiind investit s� efectueze acte de urm�rire penal� in dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesual� s� emit� un proces verbal, a mai spus Kovesi. "Procurorul Dan Voinea era incompatibil s� efectueze acte de urm�rire penal� in acest dosar intrucat ini�ial dumnealui a fost cel care a sesizat instan�a de judecat� �i a f�cut cercet�rile ini�iale in acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urm�ririi penale motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil s� mai fac� acte de urm�rire penal�", a mai spus procurorul general. Kovesi a explicat ra�iunile actului de infirmare a rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale impotriva invinuitului Ion Iliescu. "Increderea oamenilor in ceea ce fac procurorii nu va veni decat atunci cand instan�ele de judecat� vor pronun�a hot�rari de condamnare pe rechizitoriile intocmite de procurori. Hot�rarile dispuse in ultimul timp de instan�ele de judecat� in dosarele mari au indus ideea c� procurorii intocmesc acte de urm�rire penal� lipsite de rigurozitatea necesar�. Nu sunt dispus� niciun moment s� acop�r erori in activitatea procurorilor", a declarat Kovesi Kovesi a precizat, la acel moment, c� infirmarea solu�iei de incepere a urm�ririi penale in cazul lui Ion Iliescu nu inseamn� sistarea anchetei, cercetarea in acest dosar urmand s� continue. Procurorul general Codru�a Kovesi a declarat, pe 5 decembrie 2007, c� Parchetul General nu analizeaz� solu�ia in dosarul mineriadei, ci doar verific� legalitatea emiterii actului de procedur� penal�, din timpul urm�ririi penale, in cazul unui invinuit din dosar. Avocatul lui Ion Iliescu a contestat recent actul de procedur� penal�. "S-a depus plangere impotriva actului de procedur� penal� emis in timpul urm�ririi penale. Acum analiz�m dac� s-au indeplinit condi�iile de fond �i form� pentru emiterea lui. Deocamdat�, avem un caz in lucru care este o disjungere cu privire la anumite aspecte ale mineriadei din 1990. Nu prive�te ins� intregul dosar al mineriadei, ci este doar o parte care prive�te persoanele civile", a declarat procurorul general al Romaniei. Codru�a Kovesi a mai precizat c� nu vrea ca nimeni din acest dosar s� scape din cauza unor vicii de procedur� �i a subliniat c� urm�rirea penal� a unui invinuit nu inseamn� neap�rat c� acesta este �i vinovat. Ion Iliescu este, in continuare, anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Sec�ia * de Urm�rire Penal� �i Criminalistic�, unde a fost transferat dup� ce Curtea Constitu�ional� a decis c� procurorii militari nu mai pot ancheta civili. In aceast� cauz�, ap�r�torul fostului pre�edinte Ion Iliescu, avocatul Ion Neagu, a formulat o plangere impotriva rezolu�iei din 2007, de incepere a urm�ririi penale a clientului s�u. Ion Iliescu fusese pus sub invinuire, prin rezolu�ia din 19 iunie 2007, pentru c�, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu inten�ie interven�ia in for�� a militarilor impotriva manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii din Bucure�ti �i din alte zone ale capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea �i r�nirea prin impu�care a mai multor persoane. Fostul �ef al statului era acuzat c� a ordonat interven�ia militar� pentru reprimarea manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii. Planul de ac�iune a fost elaborat din ordinul s�u �i, in calitate de pre�edinte ales, a ordonat interven�ia militar�, cu muni�ie de r�zboi, TAB-uri �i alte for�e, impotriva demonstran�ilor, dep�indu-�i atribu�iile prev�zute de art. 82 din decretul nr. 92/1990, se ar�ta in rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea par�ial� sau general� a armatei putea fi declarat� numai cu aprobarea prealabil� a Parlamentului, in cazuri excep�ionale. Fostul pre�edinte este cercetat in partea disjuns� din dosarul in care generalul (r) Mihai Chi�ac a fost deja trimis in judecat� pentru moartea a patru persoane, in fa�a Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Intr-un alt dosar al mineriadei din 1990, fostul pre�edinte Ion Iliescu este acuzat de crime impotriva umanit�ii, subminarea puterii de stat �i a economiei na�ionale, lipsire de libertate in mod ilegal �i distrugere. In aceea�i parte de dosar, mai sunt implicate persoane ca Virgil M�gureanu - primul director al Serviciului Roman de Informa�ii (SRI), fostul premier Petre Roman �i Gelu Voican Voiculescu. Miron Cozma figura in acest caz cu statut de martor. Chi�ac, primul mare inculpat in dosarul 13 iunie 1990 Dup� mai mul�i ani de tergivers�ri �i dup� ce s-a aflat in instrumentarea procurorilor Alexandru Cintez�, col. Mihai Popov, mr. Gheorghe Surdescu, un dosar al mineriadei din 1990 a ajuns in instan�� abia in luna mai 2000. Dosarul viza uciderea a patru persoane �i r�nirea altor trei in noaptea de 13 spre 14 iunie. In acest dosar, au fost trimi�i in judecat� pentru instigare la omor generalul Mihai Chi�ac, atunci ministru de interne, adjunctul s�u, general Gheorghe Andri�a, precum �i coloneii C�lin Traian �tefan, Costea Dumitru �i Constantin Vasile. In rechizitoriul intocmit de procurori in 2000, Mihai Chi�ac era acuzat c� ar fi dat dispozi�ie, in 12 iunie 1990, ca for�ele de ordine s� intervin� �i s� elibereze Pia�a Universit�ii de manifestan�ii care protestau de o lun� �i jum�tate fa�� de politica noii puteri instaurate dup� decembrie 1989. In urma ordinului dat, in 13 iunie au fost arestate peste 250 de persoane aflate in Pia�a Universit�ii. Dup� interven�ia for�elor de ordine, al�i protestatari au mers la sediul Ministerului de Interne, cerand eliberarea persoanelor re�inute de poli�i�ti. For�ele de ordine au ripostat cu focuri de avertisment, dar cateva gloan�e au rico�at ucigandu-i pe Valentin Mocanu, Mariana Mitri��, Gheorghe Duncan �i Drago� Drumea �i r�nind grav alte trei persoane. In februarie 2004, magistra�ii Inaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie au decis restituirea dosarului procurorilor Sec�iei Parchetelor Militare in vederea complet�rii cercet�rilor. Judec�torii au apreciat c� depozi�iile martorilor nu au fost relevante in stabilirea cu exactitate a gradului de vinov�ie a fo�tilor ofi�eri superiori de poli�ie inculpa�i in dosar. Un an mai tarziu, mai multe persoane au fost puse sub invinuire in dosarul mineriadei din iunie 1990. In vara lui 2005, surse judicare declarau c� Ion Iliescu a fost acuzat oficial pentru comiterea a 13 infrac�iuni grave, printre care genocid, subminarea puterii de stat �i a economiei na�ionale. In iunie 2005, fostul pre�edinte dezmin�ea c� ar fi fost pus sub invinuire in acest dosar, declarand c� este vorba despre ,,un fals, o provocare �i o diversiune". Dosarul lui Chi�ac, restituit a doua oar� la Parchet in 2007 Sec�ia Parchetelor Militare a finalizat iar, in iulie 2007, dosarul mineriadei din iunie 1990 in care a fost anchetat� moartea a patru persoane �i a decis s�-i trimit� in judecat� doar pe fostul ministru de Interne Mihai Chi�ac �i pe ceilal�i ofi�eri din dosar - generalul Gheorghe Andri�a, �i coloneii de poli�ie in rezerv� Costea Dumitru �i Constantin Vasile, cauza fiind disjuns� in cazul lui Ion Iliescu. In anchet� a mai fost implicat �i colonelul C�lin Traian �tefan, care a decedat intre timp. La sfar�itul anului 2007, magistra�ii Inaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie au admis excep�ia ridicat� de avoca�ii lui Mihai Chi�ac, potrivit c�rora, procurorul militar Dan Voinea, cel care a instrumentat cauza, ar fi inc�lcat procedura penal� �i Legea r�spunderii ministeriale. Instan�a a decis c� generalul-magistrat nu ar fi avut dreptul s� desf�oare acte de urm�rire penal� in acest dosar, deoarece mai semnase o dat� rechizitoriul pe care l-a trimis instan�ei. . Singurul condamnat in dosarul mineriadei 1990 a fost minerul Denes Domokos, acuzat c�, pe 14 iunie 1990, a incercat s�-l decapiteze pe Marian Munteanu, liderul de atunci al studen�ilor. Domokos a fost arestat abia in 1998 �i condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare. Dup� opt ani de la evenimentele din Pia�a Universit�ii, procurorii i-au trimis in judecat� pe Nicolae C�m�r�escu (inginer la Exploatarea Minier� Aninoasa) �i pe Dene� Domoko� (fost miner �ef de schimb la Exploatarea Minier� Livezeni). 13 - 15 iunie 1990: Iliescu cheam� minerii apoi le mul�ume�te public dup� ororile din capital� A treia mineriad�, din 13-15 iunie 1990, a avut consecin�e dramatice atat pentru Bucure�ti, cat �i pentru imaginea Romaniei, opinia public� interna�ional� criticand evenimentele �i atitudinea represiv� a autorit�ilor romane. Sosirea minerilor la Bucure�ti a fost determinat� de manifesta�ia din Pia�a Universit�ii, inceput� la 22 aprilie 1990, printr-un miting electoral organizat de PN�CD. Manifesta�iile au continuat aproape dou� luni. In Pia�a Universit�ii, devenit� "Zona liber� de neocomunism", "Kilometrul 0", participan�ii au scandat lozinci anticomuniste �i au lansat "imnul golanilor", a�a cum ii denumea Iliescu pe protestatari. Manifestan�ii cereau insistent retragerea lui Iliescu din cursa electoral�, invocand punctul 8 al Proclama�iei de la Timi�oara. Demonstra�iile din pia�� s-au amplificat dup� primele alegeri libere, de la 20 mai 1990, cand Ion Iliescu a fost ales in func�ia de pre�edinte al ��rii �i FSN a ob�inut cele mai multe mandate in Parlament. Dup� interven�ia in for�� in pia�� a for�elor de ordine, in diminea�a zilei de 13 iunie, noul pre�edinte al Romaniei lansa, in seara aceleia�i zile, un apel pentru interven�ia impotriva "grupurilor extremiste" care atac� "democra�ia atat de greu cucerit�". Apelul a fost urmat de interven�ia muncitorilor de la IMGB �i apoi de cea a minerilor, la 14 iunie. Ortacii au b�tut studen�ii �i cet�enii care manifestau �i au atacat sediile partidelor politice din opozi�ie, Universitatea �i redac�iile unor ziare antiguvernamentale. Minerii au p�r�sit Bucure�tiul pe 16 iunie, dup� ce, cu o zi inainte, Iliescu le-a mul�umit pentru ac�iunile lor. Potrivit bilan�ului oficial, in timpul evenimentelor din 13-15 iunie, 462 de persoane au fost r�nite, iar cinci au murit, dintre care doi, impu�ca�i. Minerii au venit pentru prima oar� in Bucure�ti in ianuarie 1990 Prima descindere a minerilor in Bucure�ti s-a produs pe 29 ianuarie 1990, moment la care peste 5.000 de ortaci au venit in Bucure�ti dup� apelurile lansate de Ion Iliescu, pre�edintele Consiliului Provizoriu de Uniune Na�ional� (CPUN) �i pre�edinte al Frontului Salv�rii Na�ionale (FSN), pentru oprirea manifesta�iei din Pia�a Victoriei, organizate de PN�CD, PNL �i PSDR impotriva ascensiunii politice a FSN. Minerii au trecut la ac�iuni violente �i au devastat sediile partidelor politice. A doua venire a minerilor in Bucure�ti a avut loc pe 28 februarie 1990. For�ele de ordine au reu�it atunci s� �in� situa�ia sub control. Mineriada din 1991 - Cozma, singurul condamnat Ac�iunile minerilor au continuat �i in 1991, cand, in urma mineriadei din 24-28 septembrie, a c�zut primul guvern format dup� primele alegeri, condus de Petre Roman din 28 iunie 1990. Minerii afla�i in grev� din cauza unor revendic�ri salariale au venit la Bucure�ti, unde au asediat Guvernul �i Televiziunea, au p�truns in sala de �edin�e a Camerei Deputa�ilor unde au cerut demisia pre�edintelui Ion Iliescu �i satisfacerea revendic�rilor lor. In urma dialogului dintre Iliescu �i o delega�ie a minerilor condus� de Miron Cozma, a fost semnat� o in�elegere la 27 septembrie, iar o zi mai tarziu, ace�tia p�r�seau Bucure�tiul. In locul lui Petre Roman a fost numit Theodor Stolojan. In urma mineriadei din septembrie 1991, procurorii au instrumentat dou� dosare complexe. In primul, s-a urm�rit stabilirea vinovatului pentru uciderea tinerilor Aurica Cr�iniceanu �i Andrei Frumu�anu. Maiorul SPP Vasile Gabor a fost acuzat c�, in seara de 25 septembrie 1991, a tras cu dou� proiectile-reactiv in cele dou� persoane, provocand moartea acestora. Trimis in judecat� pentru fapta respectiv�, Gabor a fost condamnat, ini�ial, la opt ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav. Ulterior ins�, in iunie 2003, Curtea Militar� de Apel a decis achitarea sa. Cel de-al doilea dosar important al mineriadei din septembrie '91 a fost cel in care Miron Cozma a fost condamnat definitiv la 18 ani de inchisoare, sub acuza�ia de subminare a puterii de stat. Este cea mai grav� acuza�ie adus� lui Cozma. Arestat in 10 ianuarie 1997, el a fost condamnat doi ani mai tarziu, in 15 februarie 1999, de judec�torii Sec�iei Penale a Cur�ii Supreme de Justi�ie. 1999 - anul ultimelor mineriade Alte dou� mineriade au avut loc in ianuarie �i februarie 1999. Cei aproape 6.500 de ortaci din Valea Jiului nu au mai ajuns la Bucure�ti, avand loc ciocniri cu for�ele de ordine la Coste�ti �i Stoene�ti. Protestele ortacilor au fost determinate de decizia guvernului Radu Vasile de a inchide unele mine din Valea Jiului, printr-un plan de restructurare minier�, dar �i de condamnarea lui Cozma. Pe 21 iunie 2002, Miron Cozma, Romeo Beja, Stelian Casapu �i Dorin Loi� au fost condamna�i, in dosarul "Stoene�ti 1999", la o pedeaps� insumat� de 21 de ani �i jum�tate de inchisoare. Printr-o decizie a instan�ei Judec�toriei Sectorului 5, Cozma a primit �apte ani de pu�c�rie, el fiind g�sit vinovat de s�var�irea infrac�iunii de instigare la nerespectarea unei hot�rari judec�tore�ti. Instan�a i-a contopit pedeapsa cu cea de 18 ani de inchisoare, pe care Cozma a primit-o pe 15 februarie 1999. La sfar�itul anului 2003, Cozma a fost condamnat �i pentru mineriada de la Coste�ti, la 10 ani de inchisoare. Prin sentin�a judec�torilor Cur�ii de Apel Bucure�ti, din 12 decembrie 2003, Cozma a fost g�sit vinovat de s�var�irea infrac�iunii de instigare la subminarea puterii de stat, condamnarea din acest caz fiind contopit� cu pedeapsa de 18 ani primit� in cazul mineriadei din septembrie 1991. Pe latura civil�, instan�a i-a obligat pe Cozma �i pe ceilal�i cinci inculpa�i implica�i in acest dosar, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Cre�an, Dorin Lois �i Romeo Beja s� pl�teasc� in solidar c�tre Ministerul de Interne desp�gubiri materiale insumand trei miliarde de lei. Dup� cateva incerc�ri de a ob�ine gra�ierea, ultima datand de la sfar�itul mandatului lui Iliescu la Cotroceni, in decembrie 2004, Cozma a ie�it din inchisoare in 2 decembrie 2007, dup� a terminat de executat pedeapsa.

Z.O.