�eful statului a subliniat c� ar fi extrem de important ca "un grup de speciali�ti neutri s� priveasc� pu�in" in regimul politic din Romania a�a cum este el inf�i�at in Constitu�ie �i s� propun� solu�ii "cu privire la ceea ce ar trebui revizuit astfel incat statul s� fie func�ional". Pe lang� rezolv�ri legate de "posibilit�ile de deblocare a crizelor", B�sescu a precizat c� i�i dore�te �i un punct de vedere asupra imp�r�irii administrative a ��rii, pe cea actual� �eful statului caracterizand-o drept "dep�it�" pentru c� nu permite dezvoltarea regional�, potrivit newsin. Pre�edintele a accentuat c� nu se pune problema ca membrii Comisiei sau Pre�edin�ia s� scrie o nou� Constitu�ie, aceasta fiind sarcina exclusiv� a Parlamentului. "Romania are nevoie de modernizarea statului", a ar�tat el, transmi�andu-le membrilor Comisiei c� ar trebui ca, "intr-un timp rezonabil", s� i�i asume ca speciali�ti, ca tehnicieni critici pe marginea deficien�elor legii fundamentale, dar �i solu�ii intr-un document ce ar urma s� fie pus la dispozi�ia Parlamentului. "O lucrare de analiz� a regimului politic din Romania ar fi de interes public deosebit", a incheiat B�sescu, care a afirmat c� mul�i dintre cei invita�i in Comisiei sunt autori ai unor lucr�ri critice despre Constitu�ie �i c� pe unele dintre ele le-a �i citit. "Ave�i perfect� dreptate", i-a spus pre�edintele Comisiei, profesorul Ioan Stanomir, ar�tand c� este un moment istoric la care ar trebui s� participe un segment cat mai larg al elitei. Cu mul�umiri pentru "onoarea" de a prezida Comisia, Stanomir a ar�tat c� i�i va canaliza efoturile in scopul colabor�rii cat mai bune intre to�i membrii, care se caracterizeaz� prin "absen�a oric�rui partizanat politic." Comisia ce are ca scop elaborarea unor propuneri de modificare a legii fundamentale va fi coordonat� de al�i doi pre�edin�i cu titlu onorific- Matei Dogan, director emerit de cercetare la Centrul Na�ional al Cercet�rii �tiin�ifice din Paris, �i Aurelian Cr�iu�u, profesor de teorie politic� la Indiana University. Cu statut de simpli membri vor participa la lucr�rile comisiei: Radu Carp, conferen�iar la Universitatea din Bucure�ti, Corneliu Liviu Popescu, profesor de drepturile omului la Facultatea de Drept din cadrul Universit�ii din Bucure�ti, Elena Simina T�n�sescu, profesor specializat in drept constitu�ional, Iulia Motoc, profesor de drept �i rela�ii interna�ionale la Universitatea din Bucure�ti, Marius B�lan, doctor in drept constitu�ional, lector la Universitatea Al. I. Cuza din Ia�i, Dacian Drago�, profesor specializat in drept administrativ �i european la Universitatea din Cluj, Veress Emod, doctor la Universitatea Pecs din Ungaria �i profesor la Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc, Constatin Valentin, profesor in drept interna�ional la Universitatea din Timi�oara �i Manuel Gu�an, conferen�iar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Pre�edintele anun�ase in mai, la postul public de radio, c� inten�ioneaz� s� solicite unei echipe de speciali�ti o viziune asupra modific�rii Constitu�iei, acuzand PNL �i PSD c� refuz� modernizarea Romaniei. B�sescu a men�ionat c� a discutat subiectul modific�rii Constitu�iei cu consilierii s�i �i a anun�at c� inten�ioneaz� s� solicite unei echipe de speciali�ti independen�i un punct de vedere asupra acestui subiect. Tema ar urma s� intre in dezbatere public� "poate la sfar�itul acestui an", a precizat �eful statului. Pre�edintele B�sescu s-a pronun�at in favoarea modific�rii Legii fundamentale inc� din vara lui 2005, cand a pledat pentru un Parlament unicameral. B�sescu a reluat discu�ia despre modificarea Constitu�iei �i in vara lui 2006, cand a spus c� trebuie tran�at� problema atribu�iilor care nu sunt delimitate de actualul text constitu�ional, in sensul c� Romania trebuie s� se decid� dac� vrea un regim preziden�ial - in care �eful statului are mai multe pargii de putere la indeman� decat acum - sau vrea regim parlamentar, in care Legislativul �i primul-ministru conduc �ara, in timp ce pre�edintele este ales in Parlament, nu prin vot direct, �i are rol doar de reprezantare. In cadrul dezbaterii publice iscate pe acest subiect, PNL s-a pronun�at ferm pentru o republic� parlamentar�, in vreme ce fostul PD pentru una in care pre�edintele s� aib� atribu�ii sporite. In campania ca urmare a suspend�rii sale, �eful statului a men�ionat printre obiectivele sale postreferendum uninominalul �i revizuirea Constitu�iei.

Z.O.