Legea privind combaterea violentei in sport a mutat conflictele din stadioane in spatiul public aflat in afara lor, motiv pentru care Jandarmeia sustine ca ar trebui imbunatatita, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, generalul de brigada Olimpiodor Antonescu, citata de NewsIn. "Intrarea in vigoare a legii privind combaterea violentei in sport a dus la reducerea actelor de violenta in stadioane, dar a influentat transferarea acestora in strada", a declarat seful de stat major al Jandarmeriei Romane, generalul de brigada Olimpiodor Antonescu, care a precizat si ca unitatea pe care o reprezinta intentioneaza sa propuna unele modificari acestei legi. O prima problema se refera la identificarea gradelor de risc ce pot fi avute in vedere de catre organizatorii de competitii si jocuri sportive si de catre fortele de ordine. Legea, in forma actuala, foloseste in mai multe situatii notiuni precum "jocuri sportive cu grad de risc","cu grad de risc scazut", "cu grad de risc ridicat", fara insa a face o clasificare a acestora. Totodata, in cuprinsul actului normativ nu se face referire la jocurile sportive fara grad de risc, din prisma posibilitatii producerii unor fapte indreptate impotriva ordinii si sigurantei publice, desi in realitate aceste manifestari sportive sunt cele mai numeroase. Spre exemplu, amintim competitiile sportive de copii si juniori, jocuri sportive la care niciodata in practicarea acestora nu s-au inregistrat cazuri de violenta organizata, precum sah, bridge, snooker, biliard, tenis de masa, tenis de camp etc. Astfel, initiativa isi propune eliminarea acestor neajunsuri, prin definirea si clasificarea gradelor de risc, si excluderea organizatorilor de competitii si jocuri sportive fara grad de risc din categoria celor obligati la adoptarea unor masuri specifice de ordine si siguranta in incinta arenelor sportive. O alta problema constanta se refera la imposibilitatea punerii in aplicare a dispozitiilor articolului 15 din Lege, referitoare la pregatirea profesionala a personalului de ordine si siguranta, care intra in contradictie cu dispozitiile legale in vigoare referitoare la formarea profesionala a adultilor. Pentru eliminarea acestui inconvenient, jandarmeria propune pregatirea acestui personal prin cursuri de specializare, organizate de catre furnizori de formare profesionala autorizati, urmand ca programa de pregatire sa fie stabilita de catre Jandarmeria Romana. Totodata, se propune ca absolvirea acestui curs de pregatire profesionala sa fie obligatorie doar in cazul personalului de ordine si siguranta care presteaza serviciul de asigurare a ordinii si sigurantei in incinta arenelor sportive unde se desfasoara competitii si jocuri sportive clasificate cu grad de risc mediu sau cu grad de risc ridicat. Pentru toate celelalte situatii, existenta unui personal cu pregatire de specialitate de inalta calitate nu este justificata. Avem lege, dar cum o aplicam? O a treia problema constatata de Jandarmerie se refera la lipsa unor dispozitii referitoare la modul de executare a sanctiunii contraventionale complementare privind interzicerea accesului la competitii sau jocuri sportive. Potrivit art. 40 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, legea speciala in care sunt prevazute sanctiuni contraventionale complementare trebuie sa stabileasca modul de executare a acestora. Jandarmeria propune executarea acestei sanctiuni incepand cu ziua imediat urmatoare inmanarii sau comunicarii procesului verbal de constatare a contraventiei. Aceasta reglementare este absolut necesara pentru indentificarea si tragerea la raspundere penala a suporterilor care incalca interdictia, lucru imposibil in lipsa unor dispozitii clare cu privire la curgerea termenul de interzicere. Un alt aspect constatat, care conduce la grave deficiente in aplicarea legii, se refera la lipsa unor dispozitii care sa oblige instantele de judecata si procurorii sa comunice adoptarea, mentinerea sau revocarea masurilor de siguranta privind interzicerea accesului la unele competitiile sau jocuri sportive, dispuse in sarcina unor invinuiti sau inculpati. Proiectul propune obligarea acestor organe de aplicare a legii de a face comunicarea hotararilor judecatoresti sau a ordonantelor prin care au dispus asupra acestei categorii de masuri de siguranta catre Jandarmeria Romana. O ultima problema avuta in vedere de catre acest proiect se refera la posibilitatea acordata de legiuitor suporterului fata de care s-a dispus aceasta masura de a solicita instantei de judecata revocarea, daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Scopul adoptarii unei asemenea masuri, spun jandarmii, se refera strict la preintampinarea comiterii de catre cel in cauza a unor asemenea fapte in viitor, si nu are vreo legatura cu situatia familiala a acestuia sau alte aspecte socio-economice privind persoana inculpatului ori invinuitului. in drept, legiuitorul a previzionat pentru fiecare fapta penala in parte o perioada de timp in care cel in cauza sa nu se prezinte la competitii sau jocuri sportive, in speranta ca aceasta restrangere a drepturilor il va determina pe acesta sa adopta un comportament corespunzator in viitor. Insa, daca aceasta perioada se reduce, pe cale de consecinta si efectului masurii se restrange, lucru care trebuie evitat. Dat fiind cele prezentate, proiectul propune eliminarea acestei reglementari, continuta de art. 53. Proiectul actului normativ va fi inaintat spre consultare tuturor institutiilor si autoritatilor cu responsabilitati in domeniu, urmand ca, dupa definitivarea acestor proceduri, initiativa legislativa sa fie inaintata Parlamentului Romaniei spre adoptare.

Z.O.