Potrivit unor surse din institu�ie, intrucat nu s-au g�sit note semnate de actualul primar PSD al Ia�iului, Gheorghe Nichita, Colegiul a dispus s�pt�mana trecut� completarea verific�rilor prin solicitarea de la servicii a microfilmelor dosarului respectiv.
Discutarea cazului Nichita �i a altora in situa�ia lui a fost un nou prilej pentru unii membri ai Colegiului de a-i acuza pe ceilal�i c� tergiverseaz� eliberarea adeverin�elor pentru candida�ii la locale. Mai precis, unii membri au cerut ca lui Nichita �i celorlal�i candida�i la locale s� li se dea adeverin�� de necolaborare pan� la sfar�itul campaniei, dar in preambulul adeverin�ei s� se insereze informa�iile suplimentare g�site de CNSAS precum c� figureaz� in dosare de re�ea �i au angajament. Pentru ace�ti membri ai Colegiului, preambulul este interpretat ca un semnal pe care institu�ia trebuie s�-l transmit� aleg�torilor. "De�i nu exist� indicii c� a avut ac�iuni impotriva drepturilor omului, oamenii trebuie s� �tie c� respectivul are angajament �i c� ar fi putut fi colaborator. Din cauza preambulului adeverin�ei, omul respectiv ar fi pierdut ni�te voturi, ins� prin amanare, o sp�lare pe termen scurt, dar suficient� ca respectivul s� candideze lini�tit, el ca�tig� aceste voturi", opineaz� un membru al Colegiului, dintre cei care doresc ca situa�ia s� se tran�eze pan� la data scrutinului. Pe numele lui Nechita nu a fost a�adar emis� o adeverin��, ci au fost dispuse cercet�ri suplimentare, lucru confirmat "pe surse" �i de al�i membri ai Colegiului.
Microfilme si intimidari
CNSAS a cerut microfilme pe data de 20 mai �i pentru dosarele altor candida�i la locale, dar �i pentru un magistrat, mai spun sursele citate pentru NewsIn. Potrivit acestora, �i primarul localit�ii Ruc�r, Ionel Dulam�, PSD, se afl� in aceea�i situa�ie cu Nichita: cu angajament, f�r� note �i cu cerere de microfilme. �i la magistratul Raus Pompei, pre�edintele Judec�toriei N�s�ud, se inregistreaz� aceea�i problem� de amanare a verdictului �i de dispunere de verific�ri detaliate. Unii membri ai Colegiului ii acuz� pe ceilal�i c� s-au l�sat intimida�i de toate aceste personaje �i de "puternicii care le stau in spate" �i au amanat emiterea adeverin�elor. Dincolo de disputele din institu�ie pe acest subiect, cert este ins� faptul c� intr-un comunicat al Colegiului, datat 20 mai, se informeaz� c� institu�ia a dispus s� cear� microfilme in cazul a patru persoane din categoriile: primari, viceprimari, consilieri jude�eni, consilieri in CGMB, consilieri locali, judec�tori �i magista�i, avoca�i �i notari publici.
Gheorghe Nichita:: Nu am semnat un angajament, dar am vrut s� m� inscriu in Securitate
Nichita, a declarat, mar�i, pentru NewsIn, c� nu a semnat niciun angajament cu Securitatea, ins� a precizat c� a vrut s� se inscrie la �coala de ofi�eri de Securitate, dosarul s�u fiind respins pe motiv c� are rude apropiate in Germania. "Cand eram tan�r, in clasa a XII-a, am vrut s� m� inscriu la �coala de ofi�eri la Securitate. Mi s-a intocmit dosar de inscriere, ins� am fost respins. Ulterior am aflat �i motivul, acesta fiind faptul c� o bunic� de a mea avea ni�te rude mai apropiate in Germania. Mi s-a recomandat s� merg la �coala de la Pite�ti. Intre timp m-am r�zgandit �i am plecat la facultate la Bucure�ti. Ulterior, la finalul anului II, mie, ca �i altor colegi mi s-a propus, ca variant� dup� terminarea studiilor, inscrierea la Securitate ca speciali�ti. Nu am mai vrut, pentru c� se petrecuser� alte evenimente in via�a mea", a declarat primarul Ia�ului, care candideaz� pentru nou mandat din partea PSD.
Acesta a ad�ugat c� nu a f�cut poli�ie politic�, nu a dat note informative �i nu are angajament scris cu fostele structuri ale Securit�ii. "Documente s-au intocmit in ambele situa�ii de care v-am povestit, ins� eu nu am semnat un angajament scris �i nici nu am dat note informative", a mai spus Nichita.
Primarul a men�ionat c�, in data de 17 august 2006, a cerut CNSAS informa�ii despre dosarul s�u �i al viceprimarilor de Ia�i, dar nu a primit niciun r�spuns de la institu�ia amintit�. "M� intreb de ce astfel de informa�ii <<pe surse>> apar in campanie. Cred in continuare c� CNSAS este o institu�ie a statului, pl�tit� din bani publici �i nu o institu�ie care lucreaz� pe surse �i serve�te informa�ii pentru grupuri de interese", a ad�ugat Nichita.
Precedentul Oprisan
Pe de alt� parte, unii membri ai CNSAS mai spun, sub anonimat, c� unele adeverin�e pentru ale�i locali au fost eliberate recent tocmai din cauza temerii c� aceste dispute din interiorul Colegiului vor fi dezv�luite presei. De exemplu, de�i cu o s�pt�man� in urm� membri ai CNSAS spuneau oficial c� �eful CJ Vrancea nu are adeverin�a de necolaborare redactat�, luni pe site-ul institu�iei a ap�rut un asemenea document referitor la Marian Opri�an, datat 15 mai. Din preambulul adeverin�ei reie�ea c� Opri�an, cu nume de cod "Renato", avea angajament semnat, dar c� nu a dat note.
In aceea�i situa�ie cu Opri�an, cu adeverin�� de bun� purtare, dar cu men�iunea existen�ei unor dosare de re�ea �i a angajamentelor, se afl� �i al�i ale�i locali inscri�i in cursa electoral�. Intr-o situa�ie similar� se afl� de exemplu, �i Trifan Mihai, PSD, vicepre�edinte CJ Dambovi�a, care a primit �i el adeverin�� de necolaborare, de�i CNSAS i-a descoperit un dosar de re�ea ce ar atesta o colaborare de ca�iva ani, un nume conspirativ "T�t�r�scu", dar nicio not� care s� dovedeasc� o presupus� colaborare. Intr-o situa�ie similar�, cu adeverin�� de necolaborare �i f�r� probe suplimentare, se afl� �i Viorel Coifan, fost �ef al INA, actualmente candidat din partea PNL la CJ Timi�, cu nume conspirativ "Virgil", care ar fi fost recrutat in 1989. �i actualul vicepre�edintele CJ Sibiu, Iosif Moldovan, acum candidat din partea PC la �efia Consiliului, a primit adeverin�� de necolaborare cu fosta poli�ie politic�, dar CNSAS precizeaz� c� acesta a fost recrutat ca �i colaborator al Securit�ii in 1988. Primarul ora�ului Olteni�a, Costinel Milescu, a fost �i el recrutat in 1978, figurand in dou� dosare de re�ea, sub dou� nume conspirative, Carol �i Orfelin, ins� CNSAS i-a eliberat �i acestuia adeverin�� de necolaborare cu fosta poli�ie politic�.