Cinci tari vor incerca saptamana viitoare sa obtina o felie de tort cat mai mare in Arctica, un teritoriu ce ar putea ascunde mari rezerve de hidrocarburi si care, odata cu topirea ghetarilor si deschiderea unor noi cai navigabile, a devenit o sursa de conflict intre statele riverane, comenteaza AFP, preluat de NewsIn. Cele cinci tari riverane Arcticii vor discuta despre provocarile aduse de schimbarea climatica, dar si despre problemele de delimitare a frontierelor in aceasta regiune care ar ascunde importante resurse energetice. In conditiile in care Rusia, Statele Unite, Canada si Norvegia au revendicari teritoriale in Arctica, Danemarca i-a invitat miercuri pe ministrii de externe ai acestor tari in Ilulissat, teritoriu danez din vestul Groenlandei. "Trebuie sa ne rezolvam problemele pasnic, prin acorduri conforme cu legislatia internationala", a declarat ministrul danez de externe, Per Stig Moeller, care a avut initiativa acestei reuniuni, alaturi de seful guvernului local din Groenlanda, Hans Enoksen. Secretarul de stat american Condoleezza Rice, care trebuie sa participe la o conferinta consacrata Irakului, la Stockholm, l-a lasat pe John Negroponte, numarul doi in Departamentul de Stat, sa conduca delegatia americana. Canada va fi reprezentata de ministrul resurselor naturale, Gary Lunn, iar Rusia (prin Serghei Lavrov), Norvegia (prin Jonas Gahr Stoere) si Danemarca de ministrii lor de externe. In cursa pentru bogatiile potentiale ale Arcticii, care se accelereaza odata cu topirea ghetarilor, fenomen ce deschide noi cai navigabile facilitand explorarile petroliere, tarile din zona incearca sa obtina fiecare parti cat mai mari din acest teritoriu. Arctica a devenit un motiv de conflict intre aceste tari, iar provocarile sunt tot mai multe in ultima vreme, potrivit ministrului danez de externe. Canada si Danemarca isi disputa suveranitatea asupra insulei Hans, iar Canada si Statele Unite nu se inteleg cu privire la Pasajul Nord-Vest, cale de navigatie maritima ce leaga Oceanul Atlantic de cel Pacific. Vara trecuta, exploratori rusi au pus un steag rus pe fundul oceanului, la mai mult de 4.000 de metri adancime, in cursul unei expeditii care a simbolizat ambitiile teritoriale ale Moscovei asupra Arcticii. "Africa de Sud poate pune propriul drapel, daca doreste. Acest lucru nu inseamna nimic", a spus ministrul danez de externe, subliind necesitatea de a "respecta acordurile internationale existente". Oficialul danez nu se asteapta totusi sa existe o rezolvare a disputelor in cadrul ONU inainte de 2020. Dreptul international prevede o zona de suveranitate de 200 de mile marine in jurul coastelor tarile riverane Arcticii. Mai ramane de disputat un teritoriu de 1,2 milioane de kilometri patrati, in subsolul caruia se crede ca s-ar afla un sfert din rezervele mondiale de petrol si gaz inca neexploatate, potrivit institutului american US Geological Survey. In virtutea Conventiei ONU cu privire la dreptul maritim, ratificata de tarile riverane Arcticii cu exceptia Statelor Unite, fiecare tara poate formula revendicari teritoriale in decurs de zece ani de la ratificarea documentului, daca prezinta dovezi stiintifice care sa justifice extinderea platoului sau continental. Incalzirea climatica a intensificat necesitatea unei rezolvari internationale. intr-adevar, topirea ghetarilor Arcticii este "mult mai rapida" decat s-a preconizat si se apropie de un "punct de la care nu mai exista cale de intoarcere", potrivit unui studiu publicat luna trecuta de Fondul Mondial pentru Natura (WWF). Calota glaciara a Groenlandei, al carei volum actual este estimat la 2,9 milioane de metri cubi, si ghetarii din Oceanul Arctic, evaluati la 4,4 milioane de metri cubi in septembrie 2007, au ajuns la cele mai mici niveluri, potrivit WWF. Securitatea maritima si protectia mediului fragil din Arctica vor figura, de asemenea, intre subiectele abordate de cele cinci tari riverane la reuniunea de miercuri din Groenlanda. ONU, chemata sa decida in disputa teritoriala din Arctica Rusia si Norvegia au depus cereri de extindere a zonelor lor economice in Oceanul Arctic la Comisia pentru delimitarea platoului continental, unul dintre cele trei organisme infiintate prin Conventia ONU cu privire la dreptul maritim. Aceste solicitari, daca vor fi acceptate, vor mari teritoriul maritim al acestor tari si le va permite sa controleze posibilele resurse care se alfa in aceste zone. Conventia ONU cu privire la dreptul maritim, din 10 decembrie 1982, permite tarilor semnatare care au iesire la mare sa-si extinda drepturile pentru explorarea resurselor naturale, minerale, energetice, biologice de la 200 de mile (in prezent) la 350 de mile, daca aduc dovezi, prin studii stiintifice, ca aceasta extindere constituie "o prelungire naturala a platoului lor continental". Aceasta dispozitie stabileste si ca statul trebuie sa-si prezinte solicitarea "de indata ce este posibil si, indiferent de cauza, in termen de pana la zece ani de la intrarea in vigoare a Conventiei in acel stat". Potrivit ONU, "platoul continental corespunde extinderii submarine a teritoriului unui stat si limita lui a fost stabilita la 200 de mile marine incepand de la coastele tarii". Comisia pentru delimitarea platoului continental este insarcinata cu facilitarea aplicarii dispozitiilor Conventiei in ceea ce priveste stabilirea granitelor externe ale platoului continental dincolo de aceasta distanta. Rusia, care a ratificat Conventia in 1997, a depus in 2001 o cerere pentru revendicarea extinderii teritoriului sau maritim, spunand ca dorsala Lomonosov, un lant muntos submarin, care se intinde din Groenlanda pana in Siberia, este o extensie a platoului continental rus. La randul lor, Groenlanda si Canada afirma ca aceasta dorsala constituie prelungirea natuala a platourilor lor continentale.

M.N.