Batranii tremura, dar si mai mult tremura primariile, pentru ca, asupra serviciilor sociale deja reduse la minimum si cu bugete in criza profunda, incepe sa se contureze la orizont o noua lovitura legata de ajutorarea celor care nu isi vor mai putea permite sa plateasca o ingrijitoare. Este vorba de mii de persoane, care pana acum au gasit o ancora de salvare in clandestinitate, apeland la ingrijitoarele extracomunitare: angajate la negru, poate chiar platite sub pret, fara plata impozitelor si fara concedii. Dar acum? Infractiunea de imigratie clandestina pentru cine nu are un venit - si care ii va lovi greu pe cei care angajeaza o persoana fara acte in regula - situatia se schimba: potrivit noilor masuri adoptate de guvern, acum sunt necesare documente si salarii conform normelor.
Concluzia este ca pentru angajatori cheltuielile vor fi net mai mari, noteaza La Stampa, preluat de Rompres.
Este vorba de o situatie foarte dificila pentru multi batrani, pensionari cu o pensie de 500-600 de euro pe luna, care se vor trezi in situatia de a-i plati unei ingrijitoare part-time 546 de euro pentru 25 de ore saptamanal, si 850 pentru full-time. Din ce bani? Iata intrebarea care de ieri strabate ca un ecou ghiseele sindicatelor si ale asociatiilor. "Aceste persoane sunt ingrijorate, dau telefoane, le este teama ca vor fi obligate sa renunte la un sprijin la care de fapt nu pot renunta", afirma Angelica Liotine, responsabil al sectiei Consultatii pe probleme de munca la domiciliu al sindicatului Cgil din regiunea Piemont.
Un batran din trei nu are cu ce sa isi plateasca ingrijitoarea
Calculele organizatiilor sindicale dau fiori. Un batran din trei, cu pensia pe care o are, abia reuseste sa acopere jumatate din ceea ce ar fi necesar pentru a plati, potrivit contractului, "ingrijitoarea" sa. Sistemul s-a bazat pana acum pe clandestinitate, pe lucratoarele prost platite dar, tocmai din acest motiv, accesibile tuturor sau aproape: 500 de euro pe luna, inclusiv casa si masa. O cheltuiala la care o persoana in varsta, singura, cu casa proprietate personala si eventual si cu un ajutor din partea primariei, putea face fata. "Acum, insa, cine isi va mai putea permite? Dar oare s-a gandit cineva si la acest aspect?". Datele sunt foarte clare: familiile prefera in cele mai multe cazuri sa-si aduca in casa un extracomunitar, chiar daca este mai riscant. "Costa mai putin, nu poate ridica pretentii. Multi profita de acest lucru, dar ceilalti nu au alta alternativa.
In ceea ce priveste actualui Pachet privind siguranta, nimeni nu este impotriva deciziei guvernului. Regularizarile strainilor sunt sacrosante, afirma si sindicatele. Dar de acel sistem paralel de asistenta sociala se pare ca nu se poate face, totusi, abstractie. El ajuta la supravietuirea unui univers in expansiune (batranii) care, altminteri, ar depinde exclusiv de de serviciile sociale publice.
413.662 cereri pentru ingrijitoare
Ultimul decret privind fluxurile de imigrati continea 413.662 cereri de regularizare numai pentru ingrijitoare; o armata clandestina care nu-i includea si pe cei care, deveniti intre timp comunitari, lucreaza la negru.
Necazul este ca familiile si batranii ar fi multumite sa reglementeze situatia ingrijitoarelor lor. "Dar bunele intentii se lovesc de dificultatea de a se ajunge la sfarsitul lunii, de a rezista", mai spune Angelica Liotine. "Chiar si cei care primesc o indemnizatie din partea serviciilor sociale de la primarii abia isi acopera o treime din costul unei ingrijitoare".
Administratiile locale fac ce pot. Problema cea mare apare tocmai aici. "Daca multi vor fi nevoiti sa renunte la ingrijitoare cineva va trebui sa-si asume sarcina aceasta", afirma sindicatele. Dar cum anume? Case de batrani sau sprijin direct. Iata de ce casele de bani ale primariilor risca sa explodeze in fata cererilor de ajutoare care in urmatoarele luni vor coplesi serviciile sociale. Desigur, cheltuielile publice destinate ajutorarii persoanelor varstnice sunt menite sa creasca. Totusi - considera Marco Borgione, asesor pentru politici sociale din cadrul Primariei din Torino - nu se mai continua cu aceasta situatie de munca la negru care a atins nivele foarte ridicate. Asteptam sa vedem urmatoarele manevre ale guvernului".
Acest lucru este valabil pentru Torino si regiunea Piemont, dar si pentru restul Italiei. Adriana Scaramuzzino, viceprimar al orasului Bologna, afirma pe un ton categoric: "In zadar se vorbeste de o regularizare a situatiei ingrijitoarelor si a asistentelor familiale daca nu se explica modul in care pot fi acoperite costurile atat de ridicate. Trebuie sa fie clar un lucru: nu poate se poate arunca totul in sarcina institutiilor locale, altminteri riscam colapsul".
Potrivit sindicatelor, lovitura de gratie nu este departe. In lipsa unor interventii de sprijinire vom asista la o sumedenie de contracte de forma, si, implicit la o crestere exponentiala a muncii la negru, conchide ziarul citat.