Romania si Ucraina vor incepe incepe saptamana viitoare tratativele pe problema combinatului minier de la Krivoi Rog, a anuntat ministrul ucrainean pentru Politica Industriala, Vladimir Novitki. Discutiile vor fi purtate la nivel de grupuri interdepartamentale de lucru. Delegatia ucraineana va fi coordonata de viceministrul industriilor, Serghei Griscenko. Novitki a precizat ca scopul discutiilor il constituie clarificarea pozitiilor celor doua parti. "Este esential de aflat daca partenerii nostri sunt de acord sa primeasca bani pentru cota lor de participatiune, asa cum s-a declarat anterior. Dupa aceea, dialogul va fi continuat cu Slovacia. Si doar atunci vom avea o imagine clara inainte de a trece mai departe, fie la crearea unei intreprinderi mixte, fie la privatizarea combinatului", a spus oficialul de la Kiev, citat de publicatia electronica RBK-Ukraina. Romania doreste recuperarea investitiei Potrivit publicatiei de la Kiev, presedintele Romaniei, Traian Basescu, l-a informat pe omologul sau ucrainean Viktor Iuscenko, cu ocazia vizitei ultimului la Bucuresti in noiembrie anul trecut, ca Romania nu mai este interesata in constructia combinatului de la Krivoi Rog si ca doreste recuperarea investitiilor facute in acest obiectiv, aminteste sursa citata. Basescu a motivat decizia Bucurestiului prin faptul ca industria metalurgica din Romania este privatizata, de aceea statul nu este interesat sa investeasca in astfel de intreprinderi. La intrevederea cu Iuscenko, presedintele roman a afirmat ca Bucurestiul este interesat in recuperarea a circa un miliard de dolari, pentru investitiile pe care le-a facut in acest combinat. Intre altele, Basescu a subliniat ca Romania nu cere returnarea in proportie de 100% a acestor investitii, ci macar a unei parti din acestea. "Poate fi si 30% sau 200%" in functie de succesul privatizarii combinatului de la Krivoi Rog, evoca declaratia presedintelui roman agentia de presa citata. Fondul proprietatii de stat de la Kiev planuise intial sa semneze la 20 septembrie 2007 un contract de vanzare a combinatului Krivoi Rog catre firma rusa Metalloinvest, care castigase licitatia de privatizare. Ucraina risca sa incalce legislatia internationala La 26 septembrie anul trecut, Frank Pannir, responsabilul pentru relatiile cu publicul din cadrul Arcelor Mittal Krivoi Rog a declarat ca Ucraina, creand o societate mixta pentru finalizarea combinatului de la Krivoi Rog, fara participarea Romaniei si Slovaciei, risca sa incalce legislatia internationala, intrucat o parte a obiectivelor din cadrul acestui combinat au fost construite de cele doua tari. In aceeasi zi, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a cerut guvernului sistarea privatizarii intreprinderii de catre Fondul proprietatii de stat, subliniind ca o decizie privind combinatul de la Krivoi Rog va fi luata numai dupa consultari cu Romania si Slovacia. Liderul de la Kiev a facut aceasta declaratie la conferinta de presa comuna cu omologul sau slovac Ivan Gasparovic, aflandu-se intr-o vizita la Bratislava. Datoria fata de Romania, cifrata la 400 de milioane de dolari Romania a investit 800 de milioane de dolari in combinatul de la Krivoi Rog, care astazi este un morman de fiare ruginite, mentioneaza sursa media de la Kiev. Proiectat ca o uriasa investitie comuna a sapte state socialiste, combinatul de imbogatire a minereurilor de fier acide de la Krivoi Rog (Ucraina) a intrat in moarte clinica exact in anul in care ar fi trebuit sa fie finalizat: 1996. Cele mai multe foste state socialiste s-au retras pe rand din Conventia Krivoi Rog, iar Ucraina a ajuns in 1996 la concluzia ca nu mai are bani sa finalizeze combinatul. Pentru finalizarea lucrarilor de constructie ar mai fi nevoie de 804 milioane de dolari, combinatul fiind terminat in proportie de 66%. In 1983, Ucraina a luat decizia construirii unui combinat de imbogatire a minereurilor acide, pe care sa-l ridice impreuna cu Romania si cu alte cinci state din blocul comunist. Romania s-a angajat la momentul respectiv cu o investitie de circa 800 de milioane de dolari, ceea ce insemna mai mult de 26% din valoarea combinatului. Ucraina urma sa plateasca in pelete de minereu, care ar fi urmat sa fie folosite de Sidex. Constructia trebuia sa fie finalizata in 1992, dar in 1990 a fost sistata, cand se realizase 80-90% din combinatul in care companiile romanesti investisera 800 de milioane de dolari. Indecizia Ucrainei de a continua lucrarile a dus la furturi masive de echipamente de pe santier. Cu toate acestea, saptamanalul ucrainean Zerkalo Nedeli scria recent ca datoria Ucrainei fata de partea romana este de aproximativ 400 de milioane de dolari si fata de Slovacia de circa 200 de milioane de dolari. 2008, an hotarator in solutionarea diferendelor Romania-Ucraina Tergiversarea solutionarii problemei dintre cele doua state a adus mari deservicii economiei romanesti. Acesta nu este singura problema aflata in litigiu. Pe langa problema combinatului Krovoi Rog se afla si decizia Ucrainei de a incepe lucrarile de construire la Canalul Bastroe, ignorand reactiile negative si apelurile de suspendare din partea statelor europene, a Comisiei Europene si a organizatiilor internationale de mediu. La fel de importanta si deschisa ramane delimitarea zonelor economice exclusive si a platoului continental al celor doua tari in Marea Neagra. Ucraina si Romania au hotarat in 2004 sa ceara arbitrajul Curtii Internationale de la Haga in privinta apelor din jurul Insulei Serpilor, unde s-au descoperit rezerve energetice uriase. Romania ar vrea sa beneficieze cel putin de o parte din aceste resurse, in vreme ce Ucraina spera, la randul ei, sa nu le imparta cu nimeni. Daca Tribunalul de la Haga hotaraste ca Insula serpilor este locuita, atunci aceasta insula are dreptul la platou continental, iar cele 10 milioane de tone de petrol si un miliard de metri cubi de gaz naturale, ar putea fi exploatate de Ucraina. In schimb, daca insula va fi considerata doar o stanca, dupa cum pledeaza Romania, atunci granitele maritime nu vor tine cont de ea, iar Romania are, la randul sau, acces la o parte semnificativa din petrolul si gazele descoperite acolo. Astfel cele doua tari asteapta in 2008 decizia Curtii de la Haga in acest sens.

Madalin NECSUTU