Romanii continua sa fie tinta atacurilor presei britanice. Dupa ce am fost acuzati de mass-media din Albion ba ca le-am adus SIDA, ba ca le-am mancat lebedele sau ca stam cu cortul in Hyde Park, de data asta suntem tinta criticelor unei presitigioase publicatii. Cotidianul financiar britanic Financial Times a publicat vineri o serie de articole reunite intr-un dosar special, care arata ca Romania este o tara disfunctionala, cu un Guvern minoritar la mana opozitiei, cu un Parlament "venal" care isi protejeaza membrii de investigatii in cazurile de coruptie si un presedinte populist care nu-l poate demite pe premier, citeaza Newsin. Quentin Peel, seful departamentului "International" al publicatiei, se intreaba, fara a putea gasit un raspuns clar, cine conduce de fapt Romania. In acelasi spirit extrem de critic se inscrie, sub titlul "Romania asterne un covor rosu peste gropile din asfalt", si un articol dedicat circumstantelor in care este organizat apropiatul summit NATO de la Bucuresti. Un guvern minoritar este obligat sa stranga cu greu un buget extravagant cu sprijinul nesigur al opozantilor sai din plen. Un parlament venal voteaza pentru a-si proteja membrii de orice investigatii de coruptie. Partidele politice refuza sa asculte ordinele liderilor alesi.Un presedinte populist blocheaza deciziile si numirile premierului, dar nu are puterea de a-l demite. Birocratia este paralizata de teama de a prelua orice initiativa, pentru a nu fi acuzata de coruptia pe care stapanii politici refuza sa o recunoasca. Totul pare sa conspire si sa submineze orice speranta privind un proces decizional coerent, scrie Quentin Peel. Un singur cuvant descrie probabil cel mai bine procesul politic din Romania, la putin peste un an dupa ce tara a aderat la Uniunea Europeana, concluzioneaza analistul britanic: Este disfunctionala. In continuare, Peel se intreaba, mai degraba retoric, "Cine conduce Romania?". Presedintele Traian Basescu, impulsivul sef al statului, a retras brusc Partidul Democrat de la guvernare dupa ce premierul Calin Popescu-Tariceanu, liderul Partidului National Liberal, a cerut demiterea a trei ministri, aminteste analistul. Tariceanu, ramas doar cu Uniunea Democrata a Maghiarilor, un partid minoritar, nu detine majoritatea parlamentara. El a convins Parlamentul sa-l suspende pe presedinte, dar gestul a fost futil. Basescu a castigat lejer referendumul ce a urmat. Presedintele a cerut ca Parlamentul si Guvernul sa-si dea demisia, dar acestea au refuzat, rezuma Quentin Peel situatia politica din Romania in anul care s-a scurs de la aderarea tarii la UE. Nu este clar daca problema reala tine de personalitati sau de Constitutia ambigua mostenita din tranzitia postcomunista prin care a trecut Romania de la rasturnarea violenta si executarea dictatorului Nicolae Ceausescu, in 1989, apreciaza publicatia britanica. Basescu, fost capitan de marina comerciala si apoi primar al Bucurestiului, este cea mai puternica personalitate implicata, un neobosit luptator politic, insa este limitat de o functie careia ii lipseste autoritatea executiva a premierului. Lui Tariceanu, pe de alta parte, ii lipsesc atat carisma, cat si puterea parlamentara pentru a se opune presedintelui. La mijloc sunt social-democratii (PSD), fostii comunisti care se considera partidul firesc al puterii, dar care au iesit de la guvernare in 2004, din cauza scandalurilor de coruptie. Ei nu urca mai sus de 25% in sondaje, desi au inca cel mai mare grup parlamentar.

		Mircea Geoana, liderul PSD

Nici viitorul nu se arata mai roz pentru Romania. Nu mai putin de patru scrutine urmeaza in 2008 si 2009 - locale, parlamentare, prezidentiale si europene. Aparent, partidele din Romania ofera votantilor o alegere ideologica: PSD-ul ca reprezentanti ai stangii si centrului-stanga, PNL pe centru-dreapta, iar Partidul Romania Mare, un grup xenofob, la extrema dreapta. PD-L-ul lui Basescu, odinioara aliat al PSD-ului, a ocupat terenul la centru dintre ceilalti competitori. In realitate, insa, ideologia joaca un rol minor, arata Financial Times. "Lupta impotriva coruptiei este cheia a tot ce se intampla acum in Romania", spune un consilier prezidential. Este cu siguranta o tema populara, motiv pentru care Basescu a obtinut atata sprijin. Este insa si o cauza a blocajului. Romania asterne un covor rosu peste gropile din asfalt Bucurestiul se pregateste pentru o "invazie occidentala", relateaza cotidianul Financial Times intr-un alt articol inclus in dosarul special dedicat Romanei si care se refera de aceasta data, sub titlul "Laying a red carpet over the cracks", la circumstantele in care este organizat summit-ul NATO. Articolul, care se concentreaza de aceasta data cu precadere pe aspectele economice, aminteste ca, desi Romania are alocata suma de 30 de miliarde de euro din bugetul european pana in 2013, exista imense semne de intrebare daca birocratia romaneasca este capabila sa realizeze si sa execute suficiente proiecte pentru a primi banii. In plus, atentioneaza Financial Times, economia se supraincalzeste. Deficitul de cont curent este estimat la mai mult de 14% din PIB, iar cresterea consumului finantata prin credite absoarbe importuri din restul Uniunii. Salariile cresc cu 25% pe an, in timp ce penuria de muncitori calificati se face simtita din ce in ce mai mult, alimentata de emigratie, in special catre Spania si Italia. Banca Nationala a Romaniei a crescut rata dobanzilor de trei ori in incercarea de a tine sub control inflatia care a atins 6,6% la sfarsitul anului 2007, fata de obiectivul fixat de 3,9%. Starea de semiparalizie in care se afla Guvernul nu ajuta prea mult la remedierea situatiei. Paralizia politica, explica publicatia britanica, este una dintre cauzele ce duc la incetinirea reformei si dezvoltarii. Rivalitatea este concentrata pe lupta impotriva coruptiei, din care Comisia Europeana a facut o conditie pentru integrare. In timp ce Basescu acuza Guvernul ca amana sa ia masuri eficiente in acest sens, Tariceanu spune ca declaratiile presedintelui sunt pur politice. Lipsa de decizie politica determina celelalte probleme care incetinesc economia romaneasca. Printre acestea se numara lipsa de comunicatii decente, lipsa de experienta in conceperea si managementul de proiecte, lipsa ostila de initiativa a birocratilor, partial motivata de teama de a nu fi acuzati de coruptie, dar si absenta traditiei de a face planuri pe termen lung.

Alina OLTEANU