Fondurilor alocate investitiilor din Centrul Istoric al Capitalei au fost suplimentate, astazi, cu 10,4 milioane de euro de Consiliului General al Municipiului Bucuresti, la solicitarea primarul general Adriean Videanu. Banii sunt necesari pentru restaurarea si protectia siturilor arheologice descoperite in aceasta zona, si se adauga bugetului alocat initial acestui obiectiv al municipalitatii. Lucrarile din Centrul Istoric au avansat pe str. Lipscani, intre Smardan si Calea Victoriei, precum si pe strazile Smardan, Franceza, Postei si Sf. Dumitru. Membrii CGMB au refuzat aprobarea proiectului, in sedinta din februarie, astfel ca exista riscul de a fi restransa aria de restaurare in limita banilor disponibili. "Vom fi nevoiti, in limita banilor de care dispunem, sa restauram vestigiile arheologice descoperite pe sase sau noua din cele 13 strazi", a atras atentia Catalin Cazacu, coordonatorul proiectului de restaurare a Centrului Istoric. Banii plimbati pentru reteaua de fibra optica Proiectul a fost aprobat "la mustata", toti consilierii PNL votand impotriva suplimentarii fondurilor, "lovindu-se" de costurile mari generate de introducerea retelei Net City in aceasta zona istorica a orasului. Intr-adevar, proiectul de hotarare prevede, la sectiunea "Lucrari cabluri electrice si telefoane", alocarea sumei de 686.172,47 de euro pentru realizarea "tubulaturii pentru reteaua de fibra optica NetCity". Este vorba de "traseele" sau "canalele betonate"care trebuie executate simultan cu restaurarea zonei istorice si in care vor fi introduse, ulterior, cablurile de fibra optica, al caror cost nu este inclus in aceasta suma, a explicat Catalin Cazacu. "Municipalitatea nu poate sa stea cu mainile in san, sa ajungem sa terminam finisajul stradal si apoi, dupa cateva luni de zile, sa ajungem sa spargem din nou ca sa ingropam tubulatura pentru Net City. Ar fi anacronic sa facem acest lucru. Dar vreau sa va anunt ca aprobarea indicatorilor tehnico-economici nu inseamna neaparat cheltuirea sumei. Astfel, daca se face reteaua de fibra optica, suma care ii este alocata nu se va cheltui. Noi vom cere constructorului (firma Sedesa, n. red.), partenerul nostru, sa faca cu prioritate lucrarile de reabilitare din Centrul Istoric, dar nu stim daca Net City se rezolva. Si atunci, daca Sedesa introduce tubulatura si pentru reteaua de fibra optica, castigatorul licitatiei pentru Net City va plati firmei Sedesa, care va returna banii primariei", a precizat Videanu. Orasul descoperit sub Centrul Istoric Sub pavajul strazilor din Centrul Istoric se descopera un alt oras, pe masura ce se excaveaza fiecare metru patrat, fiind evident ca aceasta zona a fost locuita permanent inca din perioada neolitica, epocile bronzului si fierului, insa cea mai prezenta sub strazile vechi este perioada medievala. In urma lucrarilor au fost scoase la lumina fundatiile Hanului Zlatari din secolul al XVII-lea, Hanul lui Constantin Brancoveanu, biserica si Hanul Greci, precum si cimitire medievale. Vestigiile arheologice descoperite, care vor defini zona in viitor, vor fi puse in valoare prin marcare pe pavaj, placi informative si chiar expunere directa, in functie de starea lor tehnica, prin colaborarea municipalitatii cu Ministerul Culturii si al Cultelor. Restaurarea zonei istorice a orasului este un obiectiv investitional cuprins in proiectul "Programul Multi-Sector al Municipiului Bucuresti", iar Primaria Capitalei a inceput in decembrie 2006 lucrarile de reabilitare a infrastructurii subterane din zona-pilot a Centrului Istoric. Lucrarile de refacere a infrastructurii zonei pilot A din Centrul Istoric urmau sa se desfasoare pe durata a 16 si 18 luni, insa descoperirile arheologice au dus la prelungirea termenul anuntat initial. In cadrul proiectului vor fi reabilitate strazile aflate in Centrul Istoric, acestea urmand sa fie pietruite dupa modelul strazilor din secolul XIX, iar trotuarele vor disparea. Acestea vor fi delimitate de jardiniere si de mobilier stradal, banci sau corpuri de iluminat.

Magda SEVERIN